3 definiții pentru strătăiat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STRĂTĂIA, strătai, vb. I. Tranz. (Rar) A întretăia. [Pr.: -tă-ia] – Stră- + tăia.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
strătăia vb., ind. și conj. prez. 1 sg. strătai, 3 sg. și pl. strătaie, 1 pl. strătăiem; ger. strătăind
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STRĂTĂIA vb. v. interfera, intersecta, încrucișa, întretăia.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: strătăiat
strătăiat participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
strătăia, strătaiverb
- 1. Interfera, intersecta, încrucișa, întretăia. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: interfera intersecta încrucișa întretăia
- Mi-a strătăiat lupul calea astăzi prin pădure. PAMFILE, A. R. 260. DLRLC
- Cărări... strătaie poienile. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
-
etimologie:
- Prefix stră- + tăia. DEX '09