9 definiții pentru stornare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STORNARE, stornări, s. f. Acțiunea de a storna și rezultatul ei; storno. – V. storna.
STORNARE, stornări, s. f. Acțiunea de a storna și rezultatul ei; storno. – V. storna.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel
- acțiuni
stornare sf [At: GHEȚIE, R. M. / Pl: ~nări / E: storna] Rectificare a unei înregistrări contabile făcute eronat în cartea sau în jurnalul de contabilitate adăugând sau scăzând o sumă echivalentă cu cea făcută greșit Si: storno (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STORNARE, stornări, s. f. Acțiunea de a storna și rezultatul ei.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STORNARE s.f. Acțiunea de a storna și rezultatul ei. [< storna].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
stornare s. f., g.-d. art. stornării; pl. stornări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stornare s. f., g.-d. art. stornării; pl. stornări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stornare s. f., g.-d. art. stornării; pl. stornări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STORNARE s. (EC.) storno.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STORNARE s. (EC.) storno.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
stornare, stornărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a storna și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: storno
etimologie:
- storna DEX '09 DEX '98 DN