3 definiții pentru stoborâre
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STOBORÎ, stoborăsc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A împrejmui un loc cu gard. – Din stobor.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
stoborî vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stoborăsc, imperf. 3 sg. stobora; conj. prez. 3 sg. și pl. stoborască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
STOBORÎ, stoborăsc, vb. IV. Tranz. (Trans.) A îngrădi cu stoboruri2, uluci. (stobor2 + suf. -î)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Intrare: stoborâre
stoborâre infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
stoborî, stoborăscverb
- 1. A împrejmui un loc cu gard. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- stobor DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.