4 definiții pentru standart (pl. -e)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
standart sn [At: CADE / Pl: ~e, ~uri / E: ger Standarte] (Îvr) Steguleț (1).
standárt V. stindard.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*stindard n., pl. e (it. stendardo, d. sténdere, a întinde; fr. étendard, d. étendre, a întinde; germ. standarte, rus. štandárt). Sec. 19. Steag, drapel. – La N. Cost. 2,62 (după Rușĭ) standart, pl. e, steag de cavalerie: puștĭ, steagurĭ, standarte și alte lucrurĭ ale oștiĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
standart, standarte și standarturi, s.n. (înv.) steguleț.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: standart (pl. -e)
standart (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)