opțiuni
  • info

6 definiții pentru spârcuire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPÂRCUIRE, spârcuiri, s. f. (Înv. și reg.) Acțiunea de a (se) spârcui și rezultatul ei. – V. spârcui.

SPÂRCUIRE, spârcuiri, s. f. (Înv. și reg.) Acțiunea de a (se) spârcui și rezultatul ei. – V. spârcui.

spârcuire sf [At: POGOR, HENR. 5/19 / Pl: ~ri / E: spârcui1] 1 Rupere, tăiere etc. în bucăți. 2 Spargere (3).

SPÎRCUIRE, spîrcuiri, s. f. (Învechit și regional) Acțiunea de a spîrcui și rezultatul ei.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

spârcuire (înv., reg.) s. f., g.-d. art. spârcuirii; pl. spârcuiri

spârcuire (înv., reg.) s. f., g.-d. art. spârcuirii; pl. spârcuiri

spârcuire s. f., g.-d. art. spârcuirii; pl. spârcuiri

Intrare: spârcuire
spârcuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spârcuire
  • spârcuirea
plural
  • spârcuiri
  • spârcuirile
genitiv-dativ singular
  • spârcuiri
  • spârcuirii
plural
  • spârcuiri
  • spârcuirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spârcuire, spârcuirisubstantiv feminin

  • 1. învechit regional Acțiunea de a (se) spârcui și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • vezi spârcui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.