7 definiții pentru spolie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
spolie sf [At: ASACHI, L. 222/51 / Pl: ~ii, (înv) ~ / E: lat spolia] (Liv) Pradă de război.
SPOLII s.f.pl. (Ant.) Pradă de război. [Sg. spolie. / < lat. spolium].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPOLII s. f. pl. (ant.) pradă de război. (< lat. spolium)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*spóliĭ n. pl. (lat. spolium, pl. -a). Prăzĭ de războĭ, maĭ ales arme și îmbrăcăminte.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
spolie (livr.) (desp. -li-e) s. f., art. spolia (desp. -li-a), g.-d. art. spoliei; pl. spolii, art. spoliile (desp. -li-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
spolie (livr.) (-li-e) s. f., art. spolia (-li-a), g.-d. art. spoliei; pl. spolii, art. spoliile (-li-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
spolie s. f. (sil. -li-e), art. spolia (sil. -li-a), g.-d. art. spoliei; pl. spolii, art. spoliile (sil. -li-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: spo-li-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
spolie, spoliisubstantiv feminin
- 1. Pradă de război. DN
etimologie:
- spolium DN