9 definiții pentru sorete
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SORETE, soreți, s. m. (Reg.) Pește răpitor verde-albăstrui, cu pete portocalii (Lepomis gibbosus). – Soare + suf. -ete.
sorete sm [At: BARONZI, L. 94 / V: ~reț / Pl: ~eți / E: soare3 + -ete] (Iht; reg) 1 Biban-soare (Lepomis gibbosus). 2 Regină (Eupomotis gibbosus). 3 (Îf soreț) Obleț (Alburnus alburnus).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SORETE, soreți, s. m. Pește răpitor verde-albăstrui, cu pete portocalii (Lepomis gibbosus). – Soare + suf. -ete.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
soreț1 sm vz sorete
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sorete (reg.) s. m., pl. soreți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sorete (reg.) s. m., pl. soreți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sorete s. m., pl. soreți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SORETE s. v. biban-soare, pește-auriu, pește-curcubeu, pește-soare, regină.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sorete s. v. BIBAN-SOARE. PEȘTE-AURIU. PEȘTE-CURCUBEU. PEȘTE-SOARE. REGINĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sorete, sorețisubstantiv masculin
- 1. Pește răpitor verde-albăstrui, cu pete portocalii (Lepomis gibbosus). DEX '09 DEX '98
etimologie:
- Soare + sufix -ete. DEX '98 DEX '09