6 definiții pentru sonată (persoană)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sonat, ~ă smf, a [At: DN2 / Pl: ~ați, ~e / E: it sonato] (Fam; prt) 1-2 (Om) nebun.

SONAT, -Ă adj., s.m. și f. (Peior.) (Om) trăsnit, țicnit; prost. [< it. sonato].

SONAT, -Ă adj., s. m. f. (fam.) (om) trăsnit, zăpăcit. (< it. sonato)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SONAT adj., s. v. alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, țicnit.

sonat adj., s. v. ALIENAT. DEMENT. DESCREIERAT. ÎNNEBUNIT. NEBUN. SMINTIT. ȚICNIT.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

sonat, -ă, sonați, -te s. m., s. f., adj. nebun, smintit

Intrare: sonată (persoană)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sona
  • sonata
plural
  • sonate
  • sonatele
genitiv-dativ singular
  • sonate
  • sonatei
plural
  • sonate
  • sonatelor
vocativ singular
  • sona
  • sonato
plural
  • sonatelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sonat, sonaadjectiv
sonat, sonațisubstantiv masculin
sona, sonatesubstantiv feminin

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.