6 definiții pentru sonat (persoană)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sonat, ~ă smf, a [At: DN2 / Pl: ~ați, ~e / E: it sonato] (Fam; prt) 1-2 (Om) nebun.

SONAT, -Ă adj., s.m. și f. (Peior.) (Om) trăsnit, țicnit; prost. [< it. sonato].

SONAT, -Ă adj., s. m. f. (fam.) (om) trăsnit, zăpăcit. (< it. sonato)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SONAT adj., s. v. alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, țicnit.

sonat adj., s. v. ALIENAT. DEMENT. DESCREIERAT. ÎNNEBUNIT. NEBUN. SMINTIT. ȚICNIT.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

sonat, -ă, sonați, -te s. m., s. f., adj. nebun, smintit

Intrare: sonat (persoană)
sonat2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sonat
  • sonatul
  • sonatu‑
plural
  • sonați
  • sonații
genitiv-dativ singular
  • sonat
  • sonatului
plural
  • sonați
  • sonaților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sonat, sonaadjectiv
sonat, sonațisubstantiv masculin
sona, sonatesubstantiv feminin

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.