7 definiții pentru slujnicuță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SLUJNICUȚĂ, slujnicuțe, s. f. Diminutiv al lui slujnică. – Slujnică + suf. -uță.
slujnicuță sf [At: LB / Pl: ~țe / E: slujnică + -uță] 1-2 (Șhp) Slujnică (1) tânără și drăguță Si: (reg) slujnicea (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SLUJNICUȚĂ, slujnicuțe, s. f. Diminutiv al lui slujnică. – Slujnică + suf. -uță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SLUJNICUȚĂ, slujnicuțe, s. f. Diminutiv al lui slujnică; slujnică tînără. Din deschizătura ușii îl cerceta o slujnicuță înspăimîntată. GALAN, B. I 53. M-ai dat, maică, slujnicuță, Slujnicuță la străini, Plină-s, maică, de străini, Ca gardul de mărăcini. BIBICESCU, P. P. 113.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
slujnicuță (înv.) s. f., g.-d. art. slujnicuței; pl. slujnicuțe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
slujnicuță s. f., g.-d. art. slujnicuței; pl. slujnicuțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
slujnicuță s. f., g.-d. art. slujnicuței; pl. slujnicuțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
slujnicuță, slujnicuțesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui slujnică. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Din deschizătura ușii îl cerceta o slujnicuță înspăimîntată. GALAN, B. I 53. DLRLC
- M-ai dat, maică, slujnicuță, Slujnicuță la străini, Plină-s, maică, de străini, Ca gardul de mărăcini. BIBICESCU, P. P. 113. DLRLC
-
etimologie:
- Slujnică + sufix -uță. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.