3 definiții pentru simbiotică
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SIMBIOTICĂ s.f. Arta de a asocia oamenii pentru a constitui, cultiva și conserva între ei viața de societate. [Gen. -cii. / cf. gr. syn – împreună, bios – viață].
SIMBIOTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la simbioză. 2. care trăiește în simbioză. II. s. f. arta de a asocia oamenii pentru a constitui, cultiva și conserva între ei viața de societate. (< fr. symbiotique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
simbiotic (desp. -bi-o-) adj. m., pl. simbiotici; f. simbiotică, pl. simbiotice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: simbiotică
| substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
simbioticăsubstantiv feminin
- 1. Arta de a asocia oamenii pentru a constitui, cultiva și conserva între ei viața de societate. DN
etimologie:
- symbiotique MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.