opțiuni
  • info

9 definiții pentru sigilare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SIGILARE, sigilări, s. f. Acțiunea de a sigila și rezultatul ei; pecetluire; sigilat1. – V. sigila.

SIGILARE, sigilări, s. f. Acțiunea de a sigila și rezultatul ei; pecetluire; sigilat1. – V. sigila.

sigilare sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~lări / E: sigila] 1 Autentificare a unor acte, documente etc. prin aplicarea unui sigiliu Si: pecetluire, pecetluit1, sigilat1 (1). 2 Punere (pe ceva) a unui sigiliu Si: pecetluire, pecetluit1, sigilat1 (2). 3 (Pex) Închidere a unor plicuri, colete, încăperi etc. prin sigilare (2) Si: pecetluire, pecetluit1, sigilat1 (3).

SIGILARE, sigilări, s. f. Acțiunea de a sigila și rezultatul ei; pecetluire.

SIGILARE s.f. Acțiunea de a sigila și rezultatul ei; sigilat. [< sigila].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sigilare s. f., g.-d. art. sigilării; pl. sigilări

sigilare s. f., g.-d. art. sigilării; pl. sigilări

sigilare s. f., g.-d. art. sigilării; pl. sigilări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SIGILARE s. pecetluire, pecetluit, sigilat. (~ unui colet.)

SIGILARE s. pecetluire, pecetluit, sigilat. (~ unui colet.)

Intrare: sigilare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sigilare
  • sigilarea
plural
  • sigilări
  • sigilările
genitiv-dativ singular
  • sigilări
  • sigilării
plural
  • sigilări
  • sigilărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sigilare, sigilărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi sigila DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.