16 definiții pentru sfârâială
din care- explicative (6)
- morfologice (5)
- relaționale (4)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SFÂRÂIALĂ, sfârâieli, s. f. Sfârâit. [Pr.: -râ-ia-] – Sfârâi + suf. -eală.
SFÂRÂIALĂ, sfârâieli, s. f. Sfârâit. [Pr.: -râ-ia-] – Sfârâi + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
sfârâială sf [At: I. GOLESCU, C. / V: ~răi~, sfărăi~ / Pl: ~ieli / E: sfârâi + -eală] 1-2 (Producere de) zgomot șuierător și repetat, de mică intensitate, specific grăsimii încinse în foc, alimentelor prăjite sau fripte, corpurilor ori substanțelor încinse sau încălzite în contact cu focul sau cu o altă sursă de căldură Si: (pex) prăjit1, fript1, sfârâit1 (1-2), sfârâitură (1-2), sfârâire (1-2). 3 (Fig; fam) Păcăleală. 4 (Fig; fam; mai ales îcn) Câștig (5). 5 (Reg; îf sfârăială) Mâncare preparată din brânză topită și ceapă prăjită Si: sfârâit1 (5), sfârâitură (5), sfârâire (5). 6-7 (Producere de) pocnete mici, scurte și repetate, specific focului sau corpurilor ori materiilor care ard Si: sfârâit1(6-7), sfârâitură (6-7), (rar) sfârâire (6-7), pârâitură. 8 (Pex) Ardere rapidă, cu pâlpâiri sau scăpărări dese și cu pocnete scurte, repetate Si: sfârâit1(8), sfârâitură (8), (rar) sfârâire (8), pârâitură. 9-10 (Producere de) zgomot caracteristic, repetat și ritmic, determinat de viteza, de continuitatea sau de repetarea mișcării fusului de tors, a unei roți sau a altui obiect Si: sfârâit1 (9-10), sfârâitură (9-10), (rar) sfârâire (9-10). 11 (Pex) Funcționare foarte rapidă Si: sfârâit1 (11), sfârâitură (11), (rar) sfârâire (11). 12-13 (Producere de) zgomot caracteristic, determinat de bătăile repezi din aripi ale păsărilor (în zbor) Si: sfârâit1 (12-13), sfârâitură (12-13), fâlfâială, fâlfâire, fâlfâit1, fâlfâitură, (rar) sfârâire (12-13). 14-15 (Producere de) zgomot caracteristic zborului insectelor Si: bâzâială, bâzâire, bâzâit, bâzâitură, zâzâială, zâzâire, zâzâit, zâzâitură, zumzăială, zumzăire, zumzăit, zumzăitură, zumbăială, zumbăire, zumbăit, zumbăitură, (pop) bombăneală, bombănire, bombănit, bombănitură, bornăială, bornăire, bornăit, bornăitură, vâjâială, vâjâire, vâjâit, vâjâitură, sfârâit1 (14-15), sfârâitură (14-15), sfârâire (14-15). 16-17 (Scoatere de) sunete ascuțite, scurte și repetate, caracteristice unor insecte și unor păsări Si: țârâială, țârâire, țârâit, țârâitură, țâțâială, țâțâire, țâțâit, țâțâitură, sfârâit1 (16-17), sfârâitură (16-17), sfârâire (16-17).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfărăială sf vz sfârâială
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfârăială sf vz sfârâială
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SFÎRÎIALĂ, sfîrîieli, s. f. Faptul de a sfîrîi; zgomotul ușor, caracteristic, produs de materii grase care ard; zgomotul produs de mișcări sau lovituri ușoare, continue. V. sfîrîit. Sub împușcarea clăbucilor repezi, din pulberea încinsă... năpădi dintru-ntîi o sfîrîială cu miros acru, greu, opărit. C. PETRESCU, A. R. 45.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfîrîĭálă f., pl. ĭelĭ, și sfîrîitúră f., pl. ĭ. Zgomot sfîrîit: se auzeaŭ sfîrîiturile fripturiĭ pe grătar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sfârâială s. f., g.-d. art. sfârâielii; pl. sfârâieli
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sfârâială s. f., g.-d. art. sfârâielii; pl. sfârâieli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sfârâială s. f., g.-d. art. sfârâielii; pl. sfârâieli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sfârâială, -ieli.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
sfîrîială
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SFÂRÂIALĂ s. v. chilipir.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SFÂRÂIALĂ s. v. sfârâit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SFÎRÎIALĂ s. sfîrîit. (~ uleiului în tigaie.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfîrîială s. v. CHILIPIR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
sfârâială, sfârâieli s. f. profit, avantaj obținut cu ușurință, chilipir, pleașcă.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F58) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sfârâială, sfârâielisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a sfârâi; zgomotul ușor, caracteristic, produs de materii grase care ard; zgomotul produs de mișcări sau lovituri ușoare, continue. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: sfârâit
- Sub împușcarea clăbucilor repezi, din pulberea încinsă... năpădi dintru-ntîi o sfîrîială cu miros acru, greu, opărit. C. PETRESCU, A. R. 45. DLRLC
-
etimologie:
- Sfârâi + sufix -eală. DEX '98 DEX '09