2 definiții pentru scobâlțire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCOBÎLȚI, scobîlțesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A aluneca, a cădea; a se clătina. – Onomatopee.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

scobâlți, scobâlțesc, vb. IV (reg.) a aluneca, a cădea; a se clătina.

Intrare: scobâlțire
scobâlțire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scobâlțire
  • scobâlțirea
plural
  • scobâlțiri
  • scobâlțirile
genitiv-dativ singular
  • scobâlțiri
  • scobâlțirii
plural
  • scobâlțiri
  • scobâlțirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scobâlți, scobâlțescverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.