21 de definiții pentru schijă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCHIJĂ, (1) schije, s. f. 1. Bucățică de metal rezultată din sfărâmarea prin explozie a unei bombe, grenade etc. 2. (Rar) Fontă, tuci. – Din pol. spiz.

schi sf [At: (a. 1784) IORGA, S. D. VII, 234 / V: (reg) spi, spi~ / Pl: ~je, (înv) ~ji / E: pn spiża] 1 (Pop) Fontă. 2 Bucățică de metal rezultată din sfărâmarea prin explozie a unui proiectil, a unei bombe, a unei grenade, a unei mine etc.

SCHIJĂ, (1) schije, s. f. 1. Sfărâmătură de proiectil sau de bombă (ruptă prin efectul exploziei). 2. (Rar) Fontă, tuci. – Din pol. spiz.

SCHIJĂ, (1) schije, s. f. l. Sfărîmătură de proiectil (ruptă prin efectul exploziei). În juru-mi cădeau oșteni, bătuți de plumbi și schije. SADOVEANU, P. S. 137. Am răscolit, printre scrisori și nasturi, bucăți de schijă și fotografii de tranșee. C. PETRESCU, S. 161. Deodată o schijă de obuz Trăsnind... retează capul lui Cobuz. ALECSANDRI, P. A. 206. ◊ Fig. Cerul crăpa-n așchii și schije. BENIUC, V. 123. 2. Fontă, tuci. Închise portița de schijă [a sobei] și se ridică. SADOVEANU, M. C. 115. ◊ Loc. adj. De schijă = puternic, tare. În brațele-i de schijă, rîzînd, grozav îl strînge. ALECSANDRI, P. A. 147.

SCHIJĂ ~e f. 1) Parte mică dintr-o bombă sau dintr-un proiectil, rezultată prin explozia acestora. 2) pop. Aliaj de fier, carbon și alte elemente (siliciu, fosfor, sulf etc.), produs, mai ales, în furnale; fontă; tuci. [G.-D. schijei] /<pol. spiza

schijă f. Mold. 1. tuciu: o schijă de obuz trăsnind AL.; 2. de schijă, fig. călit, oțelit: în brațele-i de schijă râzând, grozav îl strânge AL. [Rostire dialectală în loc de spijă].

schíjă f., pl. ĭ (d. spijă, d. pol. spiža și spiž, alamă, bronz, spiža, mîncare, care vine d. germ. spîsa [ngerm. speise, mîncare, din glokenspeise, metal de clopot], care și el vine d. it. spesa, cheltuĭală, mlat. spensa, mîncare, lat. ex-pensa, cheltuĭală. V. speze). Est. Tucĭ, fontă: o schijă de obuz (Al. Peneș).

spijă f. Mold. acioae: clopotul n’a plânge cu limba lui de spijă EM. [Pol. SPIJA din nemț. (Glocken)speise]. V. schijă.

spíjă f. Forma inuzitată din care s’a făcut schijă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

schi2 (sfărâmătură de proiectil) s. f., g.-d. art. schijei; pl. schije

schi1 (fontă) (rar) s. f., g.-d. art. schijei

schi1 (fontă) (rar) s. f., g.-d. art. schijei

schi2 (sfărâmătură de proiectil) s. f., g.-d. art. schijei; pl. schije

schi s. f., g.-d. art. schijei; (sfărâmături de proiectil) pl. schije

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

spi s.f. (reg.) acioaie (aliaj de metale).

Intrare: schijă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • schi
  • schija
plural
  • schije
  • schijele
genitiv-dativ singular
  • schije
  • schijei
plural
  • schije
  • schijelor
vocativ singular
plural
spihă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
spijă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

schi, schijesubstantiv feminin

  • 1. Bucățică de metal rezultată din sfărâmarea prin explozie a unei bombe, grenade etc. DEX '09 DLRLC
    • format_quote În juru-mi cădeau oșteni, bătuți de plumbi și schije. SADOVEANU, P. S. 137. DLRLC
    • format_quote Am răscolit, printre scrisori și nasturi, bucăți de schijă și fotografii de tranșee. C. PETRESCU, S. 161. DLRLC
    • format_quote Deodată o schijă de obuz Trăsnind... retează capul lui Cobuz. ALECSANDRI, P. A. 206. DLRLC
    • format_quote figurat Cerul crăpa-n așchii și schije. BENIUC, V. 123. DLRLC
  • 2. rar (numai) singular Fontă, tuci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Închise portița de schijă [a sobei] și se ridică. SADOVEANU, M. C. 115. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală De schijă = puternic, tare. DLRLC
      • format_quote În brațele-i de schijă, rîzînd, grozav îl strînge. ALECSANDRI, P. A. 147. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.