O definiție pentru răzmâncare
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
răzmânca, răzmănânc, vb. I (reg.) a dușmăni, a face rău altuia.
Intrare: răzmâncare
răzmâncare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||