8 definiții pentru răzlețire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂZLEȚIRE, răzlețiri, s. f. Faptul de a se răzleți.V. răzleți.

RĂZLEȚIRE, răzlețiri, s. f. Faptul de a se răzleți.V. răzleți.

răzlețire sf [At: CANTEMIR, HR. 86 / V: ~lăț~ / Pl: ~ri / E: răzleți] 1 Desprindere de grup. 2 Separare de colectivitate. 3 Îndepărtare. 4 (Fig) Împrăștiere. 5 (Fig) Risipire (13).

RĂZLEȚIRE s. f. Faptul de a se răzleți; îndepărtare, despărțire, rătăcire. Fapta mea... era încă o dovadă de răzlețire de la calea înțelepciunii comune. GALACTION, O. I 24.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răzlețire s. f., g.-d. art. răzlețirii; pl. răzlețiri

răzlețire s. f., g.-d. art. răzlețirii; pl. răzlețiri

răzlețire s. f., g.-d. art. răzlețirii; pl. răzlețiri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂZLEȚIRE s. v. împrăștiere.

RĂZLEȚIRE s. dispersare, dispersie, imprăștiere, răsfirare, răspîndire, risipire, (înv.) risipă. (~ mulțimii.)

Intrare: răzlețire
răzlețire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răzlețire
  • răzlețirea
plural
  • răzlețiri
  • răzlețirile
genitiv-dativ singular
  • răzlețiri
  • răzlețirii
plural
  • răzlețiri
  • răzlețirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răzlețire, răzlețirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi răzleți DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.