8 definiții pentru răzlețire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RĂZLEȚIRE, răzlețiri, s. f. Faptul de a se răzleți. – V. răzleți.
RĂZLEȚIRE, răzlețiri, s. f. Faptul de a se răzleți. – V. răzleți.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răzlețire sf [At: CANTEMIR, HR. 86 / V: ~lăț~ / Pl: ~ri / E: răzleți] 1 Desprindere de grup. 2 Separare de colectivitate. 3 Îndepărtare. 4 (Fig) Împrăștiere. 5 (Fig) Risipire (13).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂZLEȚIRE s. f. Faptul de a se răzleți; îndepărtare, despărțire, rătăcire. Fapta mea... era încă o dovadă de răzlețire de la calea înțelepciunii comune. GALACTION, O. I 24.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
răzlețire s. f., g.-d. art. răzlețirii; pl. răzlețiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
răzlețire s. f., g.-d. art. răzlețirii; pl. răzlețiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
răzlețire s. f., g.-d. art. răzlețirii; pl. răzlețiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RĂZLEȚIRE s. v. împrăștiere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RĂZLEȚIRE s. dispersare, dispersie, imprăștiere, răsfirare, răspîndire, risipire, (înv.) risipă. (~ mulțimii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
răzlețire, răzlețirisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a se răzleți. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: despărțire rătăcire împrăștiere îndepărtare
- Fapta mea... era încă o dovadă de răzlețire de la calea înțelepciunii comune. GALACTION, O. I 24. DLRLC
-
etimologie:
- răzleți DEX '98 DEX '09