6 definiții pentru războire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂZBOIRE, războiri, s. f. Acțiunea de a se război3 și rezultatul ei. – V. război3.

RĂZBOIRE, războiri, s. f. Acțiunea de a se război3 și rezultatul ei. – V. război3.

războire sf [At: DIONISIE, C. 173 / S și: răsb~ / Pl: ~ri / E: război3] Luptă.

RĂZBOIRE, războiri, s. f. Acțiunea de a se război; luptă, bătălie, război. Stați în odihn-așteptînd războirea ce vine. COȘBUC, AE. 170. În poporul romînesc... viază un simțimînt al datorințelor sale către țară și un inimos avînt de războire la vreme de trebuință. ODOBESCU, S. III 559.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

războire s. f., g.-d. art. războirii; pl. războiri

războire s. f., g.-d. art. războirii; pl. războiri

războire s. f., g.-d. art. războirii; pl. războiri

Intrare: războire
războire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • războire
  • războirea
plural
  • războiri
  • războirile
genitiv-dativ singular
  • războiri
  • războirii
plural
  • războiri
  • războirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

războire, războirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a se război și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Stați în odihn-așteptînd războirea ce vine. COȘBUC, AE. 170. DLRLC
    • format_quote În poporul romînesc... viază un simțimînt al datorințelor sale către țară și un inimos avînt de războire la vreme de trebuință. ODOBESCU, S. III 559. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.