opțiuni
  • info

10 definiții pentru răsăritean (s.m.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂSĂRITEAN, -Ă, răsăriteni, -e, adj., s. m. 1. Adj. De la răsărit1, situat la răsărit1. ◊ Biserica răsăriteană = biserica ortodoxă. 2. S. m. Locuitor din răsărit1; oriental. – Răsărit1 + suf. -ean.

răsăritean, ~ă [At: ASACHI, I.I, 46/27 / V: (îvr) ~tan / S și: res~ / Pl: ~eni, ~ene / E: răsărit1 + -ean] 1 a (Îoc apusean) Care ține de regiunile dinspre răsărit1 (5). 2 a Caracteristic regiunilor răsăritene (1). 3 a Referitor la răsărit1 (5). 4 a Din (sau de la) est (1). 5 a Dinspre est (1). 6 sm (Reg) Vânt care bate de la răsărit1 (5). 7 smf Persoană care face parte din populația de bază a unei țări, provincii etc. dinspre răsărit1 (5). 8 smf Persoană care este originară dintr-o țară sau dintr-o provincie din răsărit1 (5). 9 sm (Lpl) Popoarele din răsărit1 (4).

RĂSĂRITEAN, -Ă, răsăriteni, -e, adj. De la răsărit1, situat la răsărit1. ◊ Biserica răsăriteană = biserica ortodoxă. ♦ (Substantivat) Locuitor din răsărit1; oriental. – Răsărit1 + suf. -ean.

RĂSĂRITEAN, -Ă, răsăriteni, -e, adj. (În opoziție cu apusean) De la răsărit, situat spre răsărit (în raport cu un punct de reper dat). Astăzi lumea răsăriteană e liberă să grăiască și să scrie fiecare după neamul său, în limba pe care-o vorbește. SADOVEANU, E. 188. ◊ Biserica răsăriteană = biserica greco-orientală, ortodoxă. ♦ (Substantivat) Locuitor din răsărit; oriental.

RĂSĂRITEAN2 ~eni m. Persoană care face parte din populația de bază a unei țări sau regiuni din răsărit sau este originară din această țară sau regiune; oriental. /răsărit + suf. ~ean

răsăritean a. și m. 1. oriental; 2. ce ține de biserica greacă.

răsăriteán, -că s., pl. enĭ, ence (d. răsărit). Locuitor din răsărit, oriental. (Adj. -ean, -eană: biserica răsăriteană. Această formă de adj. e greșit formată de literațĭ. Ar trebui să se zică răsăritenesc, ca orășenesc. Românu zice obișnuit biserica răsărituluĭ saŭ din răsărit. Cp. cu județean).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răsăritean adj. m., s. m., pl. răsăriteni; adj. f. răsăriteană, pl. răsăritene

răsăritean adj. m., s. m., pl. răsăriteni; adj. f. răsăriteană, pl. răsăritene

răsăritean adj. m., s. m., pl. răsăriteni; f. sg. răsăriteană, pl. răsăritene

Intrare: răsăritean (s.m.)
răsăritean2 (s.m.) substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin (M20)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răsăritean
  • răsăriteanul
  • răsăriteanu‑
plural
  • răsăriteni
  • răsăritenii
genitiv-dativ singular
  • răsăritean
  • răsăriteanului
plural
  • răsăriteni
  • răsăritenilor
vocativ singular
  • răsăriteanule
  • răsăritene
plural
  • răsăritenilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răsăritean, răsăritenisubstantiv masculin
răsăriteană, răsăritenesubstantiv feminin

  • 1. Locuitor din răsărit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: oriental
  • comentariu Se recomandă folosirea formei răsăriteancă. DOOM 2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.