opțiuni
  • info

7 definiții pentru răsturnător (dispozitiv)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂSTURNĂTOR, -OARE, răsturnători, -oare, adj., s. m., s. f., s. n. 1. Adj., s. m. (Persoană) care schimbă, care răstoarnă o situație, o stare de lucruri. 2. S. f. (Reg.) Cormană. 3. S. n. Dispozitiv folosit la laminoare pentru a executa operația de răsturnare pe o față și pe alta a blocurilor, a lingourilor, a tablelor etc. între două treceri (faze) succesive de laminare. ♦ Dispozitiv care servește la răsturnarea vagonetelor din mină, în scopul golirii acestora. – Răsturna + suf. -ător.

răsturnător, ~oare [At: N. COSTIN, L. 81 / V: (înv) ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: răsturna + ~(ă)tor] 1 sm (Rar) Cel care răstoarnă (1). 2-3 smf, a (Fig) (Persoană) care schimbă (o situație, o stare de lucruri). 4 sf Cormană (1) (la plug). 5 sn Dispozitiv folosit la laminoare pentru a executa operația de răsturnare pe o față și pe alta a blocurilor, a lingourilor, a tablelor etc. între două faze succesive de laminare. 6 sn Dispozitiv care servește la răsturnarea vagonetelor din mină, în scopul golirii acestora.

RĂSTURNĂTOR, -OARE, răsturnători, -oare, s. f., s. n. 1. S. f. (Reg.) Cormană. 2. S. n. Dispozitiv folosit la laminoare pentru a executa operația de răsturnare pe o față și pe alta a blocurilor, a lingourilor, a tablelor etc. între două treceri (faze) succesive de laminare. ♦ Dispozitiv care servește la răsturnarea vagonetelor din mină, în scopul golirii acestora. – Răsturna + suf. -ător.

RĂSTURNĂTOR ~oare n. Dispozitiv folosit la efectuarea unor operații de răsturnare în diferite procese industriale. /a se răsturna + suf. ~ător

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răsturnător1 (dispozitiv) s. n., pl. răsturnătoare

răsturnător2 (dispozitiv) s. n., pl. răsturnătoare

răsturnător (dispozitiv) s. n., pl. răsturnătoare

Intrare: răsturnător (dispozitiv)
răsturnător3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răsturnător
  • răsturnătorul
  • răsturnătoru‑
plural
  • răsturnătoare
  • răsturnătoarele
genitiv-dativ singular
  • răsturnător
  • răsturnătorului
plural
  • răsturnătoare
  • răsturnătoarelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răsturnător, răsturnătoaresubstantiv neutru

  • 1. Dispozitiv folosit la laminoare pentru a executa operația de răsturnare pe o față și pe alta a blocurilor, a lingourilor, a tablelor etc. între două treceri (faze) succesive de laminare. DEX '09 DEX '98
    • 1.1. Dispozitiv care servește la răsturnarea vagonetelor din mină, în scopul golirii acestora. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Răsturna + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.