2 definiții pentru răscrăcănare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
răscrăcănare sf [At: POLIZU / V: ~ăra~ / Pl: ~nări / E: răscrăcăna] 1 Crăcănare. 2 (D. obiecte) Desfacere din încheieturi. 3 (Fig) Râs zgomotos. 4 (Fig) Răsfirare (3).
răscăcărare sf vz răscrăcănare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: răscrăcănare
răscrăcănare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
răscăcărare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||