8 definiții pentru ruteană
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RUTEAN, -Ă, ruteni, -e, s. m., s. f., adj. 1. S. m. și f. Nume care se dădea ucrainenilor din fosta Austro-Ungarie. 2. Adj. Care aparține rutenilor (1), privitor la ruteni. ♦ (Substantivat, f.) Idiom vorbit de ruteni (1). – Din germ. Ruthene.
rutean, ~ă [At: BARIȚIU, P. A. III, 53 / Pl: ~eni, ~ene / E: ger Ruthene] 1 smf Ucrainean din fosta Austro-Ungarie. 2 smp Populație formată din ucrainieni din fosta Austro-Ungarie. 3 a Care aparține rutenilor (1) 4 a Referitor la ruteni (1). 5 a Specific rutenilor (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RUTEAN, -Ă, ruteni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Nume care se dădea ucrainenilor din Austro-Ungaria. 2. Adj. Care aparține rutenilor (1), privitor la ruteni. – Din germ. Ruthene.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RUTEAN2, -Ă, ruteni, -e, s. m. și f. Nume dat ucrainenilor din fosta Austro-Ungarie. Noaptea o petrecură la un gospodar rutean, la o margine de sat. SADOVEANU, O. VII 80.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rutean adj. m., s. m., pl. ruteni; adj. f., s. f. ruteană, pl. rutene
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
rutean adj. m., s. m., pl. ruteni; adj. f., s. f. ruteană, pl. rutene
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RUTEAN s., adj. 1. s. ucrainean, (Mold. și Bucov.) rusnac. 2. adj. rutenesc, ucrainean, (înv.) malorosian, malorosienesc.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RUTEAN s., adj. 1. s. ucrainean, (Mold. și Bucov.) rusnac. 2. adj. ucrainean, (înv.) malorosian, malorosienesc.[1]
- În original, incorect acc.: RUTEAN — LauraGellner
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F12) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
rutean, rutenisubstantiv masculin ruteană, rutenesubstantiv feminin
- 1. Nume care se dădea ucrainenilor din fosta Austro-Ungarie. DEX '09 DLRLC
- Noaptea o petrecură la un gospodar rutean, la o margine de sat. SADOVEANU, O. VII 80. DLRLC
-
etimologie:
- Ruthene DEX '98 DEX '09