rodare sf [At: DER / E: roda] 1 Netezire fină a suprafeței unui obiect cu pulberi sau paste abrazive Si: rodat¹ (1). 2 Rodaj (2).

RODARE s.f. Acțiunea de a roda și rezultatul ei; rodaj, rodat. [< roda].

rodare s. f., g.-d. art. rodării; pl. rodări

rodare s. f., g.-d. art. rodării; pl. rodări

rodare s. f., g.-d. art. rodării; pl. rodări

RODARE s. rodaj. (Mașină în ~.)

RODÁRE (< roda) s. f. 1. Operație prin care unele mecanisme sunt puse în stare de funcționare în anumite regimuri de exploatare, în scopul netezirii și ajustării suprafețelor de contact în mișcare ale pieselor și organelor componente (ex. r. turbinelor, r. autovehiculelor etc.). În timpul acestei operații, se spune că mecanismele sau utilajele respective sunt în rodaj. 2. Operație de suprafinisare a suprafețelor de contact în mișcare executată cu ajutorul unei pulberi sau a unei paste abrazive în scopul obținerii unei netezimi mari.