rochiță¹ sf [At: (a. 1764) ARH. OLT. XXII, 129 / Pl: ~țe, (rar) ~ți / E: rochie + -iță] 1-2 (Șhp) Rochie (1) (mică, subțire). Si: rochioară (1-2). 3 (Bot; îc) ~ța-rândunicii (sau ~ța-păsăricii) Volbură (Convolvulus arvensis). 4 (Bot; îc) ~ța-rândunicii (sau ~-rândunelei) Cupa (29)-vacii (Calystegia sepium). 5 (Bot; îc) ~ța-rândunelei Zorele (Ipomaea purpurea).

ROCHIȚĂ, rochițe, s. f. Diminutiv al lui rochie; rochie mică, de copil. [Fetița] arăta cu un gest de o mută elocvență că rochița i-a rămas prea scurtă. C. PETRESCU, A. 311. De mic copil, Hagiul fusese cuminte și așezat. Nu i s-auzea gurița, nici pașii. Nu rupea pantofii. Nu-și hărtănea rochița. DELAVRANCEA, H. TUD. 16. Am o copiliță Cu o roșie rochiță (Ceapa). GOROVEI, C. 67. ♦ (Popular) Rochie. Surioara mijlocie, Cu păr lung pînă-n călcîie, Surioara a mai mică Cu rochița picățică. TEODORESCU, P. P. 282. Dă-ți, Domnico, rochița De-mi deschide temnița. Dă și carul cu doi boi, De mă scapă de nevoi. ALECSANDRI, P. P. 238. ◊ (Poetic) Mîndră nuntă pregătea, Pe Ileana și-o gătea Cu peteală de mireasă, Cunună de-mpărăteasă, Și rochița nețesută, Din pietre scumpe bătută. ALECSANDRI, P. P. 28. ◊ Compus: (Bot.) rochița-rîndunelei = volbură. Era frumoasă, albă și plăpîndă ca o rochița-rîndunelei. La TDRG. – Pl. și: (Mold.) rochiți (SADOVEANU, B. 120, ALECSANDRI, P. III 55).

rochiță f. 1. rochie scurtă; 2. Bot. rochița rândunelii, Mold. volbură.

rochíță f., pl. e (d. rochie saŭ sîrb. rokljica). Rochie mică.

rochiță s. f., g.-d. art. rochiței; pl. rochițe

rochiță s. f., g.-d. art. rochiței; pl. rochițe

rochiță s. f., g.-d. art. rochiței; pl. rochițe

ROCHIȚĂ s. 1. (reg.) rochioară. 2. (BOT.) rochița-rândunelei (Convolvulus arvensis) = volbură, rochița-rândunicii, (pop.) poponeț, (reg.) cămașa-lui-Dumnezeu, cămașa-Maicii-Domnului, poala-Maicii-Domnului, poala-rândunicii, rochia-rândunelei, rochița-păsăricii, rochița-păsăruicii, (prin Munt. și Olt.) răcorele (pl.); rochița-rândunicii (Convolvulus arvensis) = volbură, rochița-rândunelei, (pop.) poponeț, (reg.) cămașa-lui-Dumnezeu, cămașa-Maicii-Domnului, poala-Maicii-Domnului, poala-rândunicii, rochia-rândunelei, rochița-păsăricii, rochița-păsăruicii, (prin Munt. și Olt.) răcorele (pl.).

ROCHIȚĂ s. 1. (reg.) rochioară. 2. (BOT.) rochița-rîndunelei (Convolvulus arvensis) = volbură, rochița-rîndunicii, (pop.) poponeț, (reg.) cămașa-lui-Dumnezeu, cămașa-Maicii-Domnului, poala-Maicii-Domnului, poala-rîndunicii, rochia-rîndunelei, rochița-păsăricii, rochița-păsăruicii, (prin Munt. și Olt.) răco-rele (pl.); rochița-rîndunicii (Convolvulus arvensis) = volbură, rochița-rîndunelei, (pop.) poponeț, (reg.) cămașa-lui-Dumnezeu, cămașa-Maicii-Domnului, poala-Maicii-Domnului, poala-rîndunicii, rochia-rîndunelei, rochița-păsăricii, rochița-păsăruicii, (prin Munt. si Olt.) răcorele (pl.).