2 definiții pentru reorânduit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REORÂNDUI, reorânduiesc, vb. IV. Tranz. și refl. A reface o orânduială stricată sau a se orândui după alte criterii. [Pr.: re-o-] – Re1- + orândui.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
reorândui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reorânduiesc
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: reorânduit
reorânduit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
reorândui, reorânduiescverb
- 1. A reface o orânduială veche sau a se orândui după alte criterii. DEX '09
etimologie:
- Prefix re- + orândui. DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.