O definiție pentru rentier (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RENTIER, -Ă I. s. m. f. beneficiar al unei rente, care constituie principalul mijloc de a trăi. II. adj. provenit din rentă, legat de rentă. (< fr. rentier)
Intrare: rentier (adj.)
rentier2 (adj.) adjectiv
- silabație: ren-ti-er
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
rentier, rentierăadjectiv
- 1. Provenit din rentă, legat de rentă. MDN '00
etimologie:
- rentier MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.