2 definiții pentru relaționare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RELAȚIONARE, relaționări, s. f. (Rar) Acțiunea de a relaționa. [Pr.: -ți-o-] – V. relaționa.
RELAȚIONARE, relaționări, s. f. (Rar) Acțiunea de a relaționa. [Pr.: -ți-o-] – V. relaționa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
relaționare s. f. (sil. -ți-o-), g.-d. art. relaționării; pl. relaționări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: relaționare
relaționare substantiv feminin
- silabație: -ți-o-
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
relaționare, relaționărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a relaționa. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- relaționa DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.