4 definiții pentru rejudecare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REJUDECARE, rejudecări, s. f. Acțiunea de a rejudeca. – V. rejudeca.
REJUDECARE, rejudecări, s. f. Acțiunea de a rejudeca. – V. rejudeca.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
rejudecare sf [At: DN3 / Pl: ~cări / E: rejudeca] 1 (Jur) Judecare din nou a unui proces. 2 Chibzuire încă o dată pentru a aprofunda, a elimina erorile etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REJUDECARE s.f. Acțiunea de a rejudeca. [< rejudeca].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rejudecare s. f., g.-d. art. rejudecării; pl. rejudecări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: rejudecare
rejudecare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
rejudecare, rejudecărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a rejudeca. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- rejudeca DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.