3 definiții pentru rejecta

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REJECTA vb. tr. a arunca înapoi, a respinge. (< fr. rejeter, lat. reiectare)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+rejecta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. rejectez, 3 rejectea; conj. prez. 1 sg. să rejectez, 3 să rejecteze

rejecta vb., ind. prez. 1 sg. rejectez, 3 sg. și pl. rejectea

Intrare: rejecta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rejecta
  • rejectare
  • rejectat
  • rejectatu‑
  • rejectând
  • rejectându‑
singular plural
  • rejectea
  • rejectați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rejectez
(să)
  • rejectez
  • rejectam
  • rejectai
  • rejectasem
a II-a (tu)
  • rejectezi
(să)
  • rejectezi
  • rejectai
  • rejectași
  • rejectaseși
a III-a (el, ea)
  • rejectea
(să)
  • rejecteze
  • rejecta
  • rejectă
  • rejectase
plural I (noi)
  • rejectăm
(să)
  • rejectăm
  • rejectam
  • rejectarăm
  • rejectaserăm
  • rejectasem
a II-a (voi)
  • rejectați
(să)
  • rejectați
  • rejectați
  • rejectarăți
  • rejectaserăți
  • rejectaseți
a III-a (ei, ele)
  • rejectea
(să)
  • rejecteze
  • rejectau
  • rejecta
  • rejectaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rejecta, rejectezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.