O definiție pentru rectificat (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
rectificat2, ~ă a [At: MAIORESCU, D. I, 564 / Pl: ~ați, ~e / E: rectifica] 1 Care a fost corectat. 2 Care a fost supus operației de rectificare (3).
Intrare: rectificat (adj.)
rectificat1 (adj.) adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)