8 definiții pentru reclădire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RECLĂDIRE, reclădiri, s. f. Acțiunea de a reclădi și rezultatul ei. – V. reclădi.
RECLĂDIRE, reclădiri, s. f. Acțiunea de a reclădi și rezultatul ei. – V. reclădi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
reclădire sf [At: LM / Pl: ~ri / E: reclădi] 1 Reconstruire (1). 2 (Fig) Refacere (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RECLĂDIRE, reclădiri,s. f. Acțiunea de a (se) reclădi și rezultatul ei; reconstrucție, refacere.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
reclădire (desp. re-clă-) s. f., g.-d. art. reclădirii; pl. reclădiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
reclădire (re-clă-) s. f., g.-d. art. reclădirii; pl. reclădiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
reclădire s. f. (sil. -clă-) clădire
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RECLĂDIRE s. v. reconstrucție.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RECLĂDIRE s. reconstrucție, reconstruire, rezidire, (rar) reedificare. (~ din temelii a unui imobil.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: re-clă-
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
reclădire, reclădirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a reclădi și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: reconstrucție refacere
etimologie:
- reclădi DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.