11 definiții pentru ratificare
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RATIFICARE, ratificări, s. f. Acțiunea de a ratifica și rezultatul ei; ratificație. – V. ratifica.
RATIFICARE, ratificări, s. f. Acțiunea de a ratifica și rezultatul ei; ratificație. – V. ratifica.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
ratificare sf [At: GM (1854), 3502/14 / Pl: ~cări / E: ratifica] Confirmare în formă autentică a unui act, tratat, lege etc. pentru a le face să aibă deplină valabilitate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RATIFICARE, ratificări, s. f. Acțiunea de a ratifica; confirmare, în formă autentică, de către o autoritate competentă a convențiilor, a tratatelor etc., pentru a le da valabilitate. Ratificarea convenției economice.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RATIFICARE s.f. Acțiunea de a ratifica și rezultatul ei; ratificație. ♦ Acțiune juridică prin care un stat își însușește prin intermediul organelor sale competente un tratat internațional. ◊ Instrument de ratificare = document în care se consemnează însușirea unui tratat internațional de către un stat. [< ratifica].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RATIFICARE s. f. 1. (jur.) act prin care organul competent al unui stat declară că își însușește un tratat semnat de reprezentantul său cu un alt stat sau cu mai multe state. ♦ instrument de ~ = document în care se consemnează însușirea unui tratat internațional de către un stat. 2. aprobare a unui act săvârșit de un alt organ. (< ratifica)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*ratificațiúne f. (lat. ratificatio, -ónis). Acțiunea de a ratifica. Actu (hîrtia) în care e scrisă această acțiune. – Și -áție, dar ob. -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ratificare s. f., g.-d. art. ratificării; pl. ratificări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ratificare s. f., g.-d. art. ratificării; pl. ratificări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ratificare s. f., g.-d. art. ratificării; pl. ratificări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RATIFICARE s. v. confirmare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RATIFICARE s. (JUR.) confirmare, consacrare, consfințire, întărire, sancționare, sancțiune, validare, (înv.) sacrare. (~ a unei legi.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ratificare, ratificărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a ratifica și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: ratificație
- Ratificarea convenției economice. DLRLC
- 1.1. Acțiune juridică prin care un stat își însușește prin intermediul organelor sale competente un tratat internațional. DN
- 1.1.1. Instrument de ratificare = document în care se consemnează însușirea unui tratat internațional de către un stat. DN
-
- 1.2. Aprobare a unui act săvârșit de un alt organ. MDN '00sinonime: confirmare
-
etimologie:
- ratifica DEX '09 DEX '98 DN