12 definiții pentru rapt

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RAPT, rapturi, s. n. 1. Răpire a unei persoane. 2. Furt săvârșit prin violență; jaf, hoție. – Din fr. rapt, lat. raptus.

RAPT, rapturi, s. n. 1. Răpire a unei persoane. 2. Furt săvârșit prin violență; jaf, hoție. – Din fr. rapt, lat. raptus.

rapt sn [At: CALENDAR (1855), 102/24 / Pl: ~uri / E: fr rapt, lat raptus] 1 Răpire a unei persoane (mai ales a unei femei). 2 Furt săvârșit prin violență Si: jaf.

RAPT, rapturi, s. n. 1. (Rar) Răpirea unei persoane (mai ales a unei femei) prin violență sau prin seducere. 2. Jaf, hoție. Coborîse practica beției la niveluri subterane clandestine, vecine cu crima, raptul, și șantajul. RALEA, O. 79.

RAPT s.n. 1. (Rar) Răpire (a unei persoane). 2. Jaf, hoție. [Pl. -turi. / < fr. rapt, cf. lat. raptus].

RAPT s. n. 1. răpire (a unei persoane). 2. jaf, hoție. (< fr. rapt, lat. raptus)

RAPT ~uri n. 1) Răpire a unei persoane. 2) Furt comis prin violență. /<fr. rapt, lat. raptus

*rapt n., pl. urĭ (lat. raptus). Jur. Răpirea uneĭ femeĭ pin violență saŭ ademenire.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rapt (răpire) s. n., pl. rapturi

rapt (răpire) s. n., pl. rapturi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RAPT s. v. furat, furătură, furt, hoție, jaf, jefuire, jefuit, pradă, prădare, prădat, prădăciune, pungășeală, pungășie, răpire.

rapt s. v. FURAT. FURĂTURĂ. FURT. HOȚIE. JAF. JEFUIRE. JEFUIT. PRADĂ. PRĂDARE. PRĂDAT. PRĂDĂCIUNE. PUNGĂȘEALĂ. PUNGĂȘIE. RĂPIRE.

Intrare: rapt
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rapt
  • raptul
  • raptu‑
plural
  • rapturi
  • rapturile
genitiv-dativ singular
  • rapt
  • raptului
plural
  • rapturi
  • rapturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rapt, rapturisubstantiv neutru

  • 1. Răpire a unei persoane. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: răpire
  • 2. Furt săvârșit prin violență. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Coborîse practica beției la niveluri subterane clandestine, vecine cu crima, raptul, și șantajul. RALEA, O. 79. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.