11 definiții pentru pângăritor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÂNGĂRITOR, -OARE, pângăritori, -oare, adj. (Rar; adesea substantivat) Care pângărește; profanator, defăimător, dezonorant, batjocoritor. – Pângări + suf. -tor.

pângăritor, ~oare [At: MACEDONSKI, O. I, 103 / Pl: ~i, ~oare / E: pângări + -tor] 1-4 smf, a (Persoană) care pângărește (1-2) Si: batjocoritor, profanator, spurcător. 5-6 smf, a (Persoană) care defăimează Si: batjocoritor, profanator, spurcător. 7 sm Violator.

PÂNGĂRITOR, -OARE, pângăritori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care pângărește; profanator, defăimător, dezonorant, batjocoritor. – Pângări + suf. -tor.

PÂNGĂRITOR ~oare (~ori, ~oare) Care pângărește; profanator. Acțiune ~oare. /a pângări + suf. ~tor

PÎNGĂRITOR, -OARE, pîngăritori, -oare, adj. Care pîngărește; defăimător, profanator. Fundul templului se pierde sub un strat de umbră groasă Ce pe zei adăpostește de-orice gînd pîngăritor. MACEDOSNKI, O. I 103.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pângăritor (rar) adj. m., s. m., pl. pângăritori; adj. f., s. f. sg. și pl. pângăritoare

pângăritor (rar) adj. m., s. m., pl. pângăritori; adj. f., s. f. sg. și pl. pângăritoare

pângăritor adj. m., s. m., pl. pângăritori; f. sg. și pl. pângăritoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PÂNGĂRITOR adj., s. 1. adj., s. profanator, (livr.) sacrileg, (înv.) spurcător. (~ al celor sfinte.) 2. s. profanator, (rar) violator. (~ de morminte.)

PÎNGĂRITOR adj., s. 1. adj., s. profanator, (livr.) sacrileg, (înv.) spurcător. (~ al celor sfinte.) 2. s. profanator, (rar) violator. (~ de morminte.)

Intrare: pângăritor
pângăritor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pângăritor
  • pângăritorul
  • pângăritoru‑
  • pângăritoare
  • pângăritoarea
plural
  • pângăritori
  • pângăritorii
  • pângăritoare
  • pângăritoarele
genitiv-dativ singular
  • pângăritor
  • pângăritorului
  • pângăritoare
  • pângăritoarei
plural
  • pângăritori
  • pângăritorilor
  • pângăritoare
  • pângăritoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pângăritor, pângăritoareadjectiv

etimologie:
  • Pângări + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.