opțiuni
  • info

12 definiții pentru protoprezbiter

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROTOPREZBITER, protoprezbiteri, s. m. (Înv.) Protopop. – Din ngr. protopresvíteros.

protoprezbiter sm [At: (a. 1754) IORGA, S. D. XII, 68 / S și: ~esb~ / V: (înv) ~zvi~ / Pl: ~i / E: ngr πρωτοπρεσβύτερος] (Înv) 1-2 Protopop (1-2).

PROTOPREZBITER, protoprezbiteri, s. m. Protopop. – Din ngr. protopresvíteros.

protoprezviter sm vz protoprezbiter

PROTOPRESBITER, protopresbiteri, s. m. Protoiereu.

protopresbiter m. protoiereu.

protoprezvíter m. (ngr. protopresvýteros. V. preut). Vechĭ. Rar. Protoĭereŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

protoprezbiter (înv.) (desp. -to-prez-) s. m., pl. protoprezbiteri

protoprezbiter (înv.) (-to-prez-) s. m., pl. protoprezbiteri

protoprezbiter s. m. (sil. -prez-), pl. protoprezbiteri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PROTOPRESBITER s. v. protoiereu, protopop.

protopresbiter s. v. PROTOIEREU. PROTOPOP.

Intrare: protoprezbiter
  • silabație: pro-to-prez-bi-ter info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • protoprezbiter
  • protoprezbiterul
  • protoprezbiteru‑
plural
  • protoprezbiteri
  • protoprezbiterii
genitiv-dativ singular
  • protoprezbiter
  • protoprezbiterului
plural
  • protoprezbiteri
  • protoprezbiterilor
vocativ singular
  • protoprezbiterule
  • protoprezbitere
plural
  • protoprezbiterilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • protoprezviter
  • protoprezviterul
plural
  • protoprezviteri
  • protoprezviterii
genitiv-dativ singular
  • protoprezviter
  • protoprezviterului
plural
  • protoprezviteri
  • protoprezviterilor
vocativ singular
  • protoprezviterule
  • protoprezvitere
plural
  • protoprezviterilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • protopresbiter
  • protopresbiterul
  • protopresbiteru‑
plural
  • protopresbiteri
  • protopresbiterii
genitiv-dativ singular
  • protopresbiter
  • protopresbiterului
plural
  • protopresbiteri
  • protopresbiterilor
vocativ singular
  • protopresbiterule
  • protopresbitere
plural
  • protopresbiterilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

protoprezbiter, protoprezbiterisubstantiv masculin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.