4 definiții pentru poteriță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
poteriță sf [At: SEVASTOS, C. 299 / Pl: ~țe / E: poteră + -iță] 1-2 (Pop; șhp) Poteră (1) (mică).
POTERIȚĂ, poterițe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui poteră. Știu poterei ce-am să-i fac. Am pus mîna pe baltag Și m-am vîrtit (= învîrtit) rotiliță Ș-am scăpat de-o poteriță. SEVASTOS, C. 299.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POTERIȚĂ, poterițe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui poteră.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
poteriță, poterițe, s.f. (înv.) poteră mică.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: poteriță
poteriță substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
poteriță, poterițesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui poteră. DLRLC
- Știu poterei ce-am să-i fac. Am pus mîna pe baltag Și m-am vîrtit (= învârtit) rotiliță Ș-am scăpat de-o poteriță. SEVASTOS, C. 299. DLRLC
-
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.