39 de definiții pentru porumbel (s.m.)
din care- explicative (17)
- morfologice (9)
- relaționale (8)
- specializate (1)
- enciclopedice (2)
- argou (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PORUMBEL, -EA, porumbei, -ele, s. m., s. f., adj. I. 1. S. m. Nume dat mai multor specii de păsări sălbatice sau domestice, de talie mijlocie sau mică, cu ciocul scurt, cu penajul divers colorat (Columba); pasăre aparținând uneia dintre aceste specii; hulub, porumb (II), porumbaș. ◊ Porumbel călător (sau de poștă, voiajor) = porumbel dresat să se întoarcă la locul de unde a fost trimis, folosit pentru transmiterea mesajelor. ◊ Expr. A trăi (sau a se iubi) ca porumbeii (sau ca doi porumbei) = a trăi în dragoste și în bună înțelegere. ◊ Compus: porumbel-râzător = guguștiuc. 2. S. f. (Reg.) Porumbiță. II. S. m. Știulete de porumb cu boabele încă necoapte, în lapte, care se mănâncă fierte sau coapte în spuză. III. 1. S. f. Fructul porumbarului1, sferic, de culoare neagră-vineție, cu gust acru, astringent; porumbă1. 2. S. m. (Bot.) Porumbar1. 3. S. m. (bot.; la pl.) Mică plantă erbacee din familia liliaceelor, cu flori albastre, care crește prin vii și livezi (Muscari botryoides). IV. Adj. (Reg.) Porumb (III). – Porumb + suf. -el, -ea.
porumbel [At: CANTEMIR, I. I. I, 255 / V: (îrg) ~brel (înv) ~breriu, (reg) păr~ sn, ~rombrel, ~biel, ~unghel / Pl: ~ei / E: porumb + -el] 1 sm Specie de păsări sălbatice sau domestice din familia columbidelor, de mărime mică și mijlocie, cu ciocul scurt, cu penele colorate foarte variat Si: (pop) porumb (1), (reg) golumb, hulumb (Columba). 2 sm (Pex) Pasăre care aparține acestei specii. 3 sm (Îs) ~ călător (sau de poștă, voiajor) Porumbel (2) dresat să se întoarcă la locul de unde a fost trimis, folosit la transmiterea mesajelor. 4 sm (Pfm; mai ales d. soți; îe) A trăi (sau a se iubi, a se giugiuli) ca ~eii (sau ca doi) ~ei A trăi în dragoste și bună înțelegere unii cu alții. 5 sm (Îc) ~-sălbatic sau (reg) ~ul-lui-Noe Pasăre înrudită cu porumbelul (1), mai mică decât acesta, cu penele de pe spate cenușii-roșcate, cu pete negre, tivite cu alb pe laturile gâtului, cu gâtul scurt și coada lungă Si: turturea (Streptopelia turtur). 6 sm (Orn; rar; îc) ~-turcesc sau ~-râzător-oriental Guguștiuc (Streptopelia decaocta). 7 sm (Orn; reg; îc) ~-de-mare Pescar (Larus). 8 sm (Orn; reg; îc) Carabas (Larus ridibundus). 9 sm (Orn; reg; îc) ~-mic Pițigoi-codat (Aegithalos caudatus caudatus). 10 sma (Lpl; îcs) De-a ~eii Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 11 sm (Reg) Model de cusătură pe țesături sau cămăși țărănești Vz pui. 12 sm Termen de alint pentru un bărbat iubit Vz pui. 13-14 a (Pop) Porumbiu1 (1-2). 15 sm (Bot; pfm) Știulete de porumb (6) cu boabele încă necoapte, în lapte, care se mănâncă fiert sau copt în spuză. 16 sm (Bot; reg; șîs ~ul cucului) Porumbar1 (Prunus spinosa). 17 sm (Lpl) Plante liliacee, cu flori albastre, rar albe, dispuse în racem, care crește mai ales prin vii și livezi Si: (reg) cocoșei, ceapa-ciorii, floarea-cucului, porumb (18) (Muscari botryoides). 18 (Bot; reg; lpl) Ceapa-ciorii (Muscari racemosum). 19 (Bot; reg; lpl) Ceapa-ciorii (Muscari comosum). 20 sm (Bot; reg) Păducel (Crataegus monogyna). 21 sm (Bot; reg) Spin (Carduus cicanthoides). 22 sm (Bot; reg) Verigar (Rhamuus cathartica).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PORUMBEL, -EA, porumbei, -ele, subst., adj. I. 1. S. m. Nume dat mai multor specii de păsări sălbatice sau domestice, de talie mijlocie sau mică, cu ciocul scurt, cu penajul extrem de variat (Columba); pasăre aparținând uneia dintre aceste specii; hulub, porumb (II), porumbaș. ◊ Porumbel călător (sau de poștă, voiajor) = porumbel dresat să se întoarcă la locul de unde a fost trimis, folosit pentru transmiterea mesajelor. ◊ Expr. A trăi (sau a se iubi) ca porumbeii (sau ca doi porumbei) = a trăi în dragoste și în bună înțelegere. ◊ Compus: porumbel-râzător = guguștiuc. 2. S. f. (Reg.) Porumbiță. II. S. m. Știulete de porumb cu boabele încă necoapte, în lapte, care se mănâncă fierte sau coapte în spuză. III. 1. S. f. Fructul porumbarului1, sferic, de culoare neagră-vineție, cu gust acru, astringent; porumbă1. 2. S. m. (Bot.) Porumbar1. 3. S. m. (bot.; la pl.) Mică plantă erbacee din familia liliaceelor, cu flori albastre, care crește prin vii și livezi (Muscari botryoides). IV. Adj. (Reg.) Porumb (III). – Porumb + suf. -el, -ea.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PORUMBEL1, porumbei, s. m. Pasăre (sălbatică sau domestică) de mărime mijlocie, cu penele mai ales sur-albăstrii (Columba); (Mold.) hulub. Porumbeii cu picioarele de mărgean coboară să ciugulească grăunțele din mînă-mi. C. PETRESCU, S. 10. Un stol de porumbei se ridică în văzduh. REBREANU, R. I 314. Pe sus un stol de porumbei își tremură aripa-n zare, Ca fluturii de mititei. PĂUN-PINCIO, P. 69. Am doi porumbei, Toată lumea, s-oglindește-n ei (Ochii). SBIERA, P. 320. ◊ Porumbel călător (sau de poștă) = porumbel dresat să se întoarcă la locul de unde a fost trimis, fiind folosit pentru transmiterea unor mesaje (mai ales în timp de război). ◊ Expr. A trăi (sau a se iubi) ca porumbeii (sau ca doi porumbei) = a trăi în dragoste și în bună înțelegere. ◊ Compus: porumbel-rîzător = guguștiuc. – Variantă: porumbiel (PAS, Z. I 170) s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PORUMBEL 2, porumbei, s. m. Porumbar 1. Porumbel cu porumbele, Negrișoare, mititele, Cadă-ți porumbelele, Uște-ți-se frunzele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 59. – Variantă: porumbrel (SADOVEANU, O. VIII 50, ȘEZ. XV 109) s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PORUMBEL ~i m. Pasăre sălbatică sau domestică, de talie mică, cu cioc scurt și penaj divers colorat, care trăiește în perechi. ◊ ~-gulerat porumbel cu un rând de pene în jurul gâtului (ca un guler). ~ călător (sau de poștă) porumbel special dresat pentru a duce diferite mesaje. A trăi (sau a se iubi) ca doi ~i a trăi în mare dragoste și înțelegere. /porumb + suf. ~el
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
porumbel m. 1. pasăre domestică ce locuește în porumbar; 2. pl. porumbeii (de a), numele unui joc de copii; 3. Bot. a) Tr. porumbar; b) pl. ceapa-ciorii.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
porumbél m., pl. eĭ (d. porumb, o pasăre). Mold. sud. Porumb mic. Sud. Vest (porumbiel). Porumb (pasăre). Nord. Porumb, porumbrel, un fel de prun pitic și ghimpos. Pl. Ceapa cĭoriĭ, o plantă liliacee cu florile așezate ca struguriĭ (múscari [botroides și racemósum]).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
porombrel sm vz porumbel
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
porumbiel sm vz porumbel
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
porumbrel sm vz porumbel
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
porumbreriu sm vz porumbel
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
porunghel sm vz porumbel
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PORUMBIEL s. m. v. porumbel1.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PORUMBREL s. m. V. porumbel2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
porumbrel m. Bot. Mold. porumbar: vede un iepure în niște porumbrei CR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
porumbrél m., pl. eĭ (d. porumb). Mold. nord. Porumb, un fel de prun pitic și ghimpos (prúnus spinósa).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
porumbel1 (pasăre; plantă; știulete) s. m., pl. porumbei, art. porumbeii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
porumbel-râzător (guguștiuc) s. m., pl. porumbei-râzători
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
porumbel2 (pasăre, plantă, știulete) s. m., pl. porumbei, art. porumbeii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
porumbel (pasăre, plantă, știulete) s. m., pl. porumbei, art. porumbeii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
porumbel
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
porumbel călător s. m. + adj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
porumbel călător s. m. + adj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
porumbel-râzător s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
porumbiel, -biei.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PORUMBEL s. v. părul-ciutei, salbă-moale, spin, verigar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PORUMBEL s. I. (ORNIT.) 1. (Columba) (pop.) porumb, (înv. și reg.) porumboi, (Ban. și Transilv.) golâmb, (Mold.) hulub. 2. porumbel gulerat v. porumbel mare; porumbel mare v. porumbel gulerat; porumbel sălbatic v. turturea. II. (BOT.) 1. v. porumbar. 2. (Muscari botryoides; la pl.) (reg.) cocoșei (pl.), ceapa-ciorii, porumbul-cucului.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PORUMBEL s. I. (ORNIT.) 1. (Columba) (pop.) porumb, (înv. și reg.) porumboi, (Ban. și Transilv.) golîmb, (Mold.) hulub. 2. porumbel sălbatic (Streptopelia turtur) = turturea, (reg.) porumbelul lui Noe. II. (BOT.) 1. (Prunus spinosa) porumbar, (înv. și reg.) tîrn, (reg.) coțobrel, curcudel, mărăcine, porumb, porumbea, scorombar, spin. 2. (Muscari botryoides; la pl.) (reg.) cocoșei (pl.), ceapa-ciorii, porumbul-cucului.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
porumbel s. v. PĂRUL-CIUTEI. SALBĂ-MOALE. SPIN. VERIGAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PORUMBEL-DE-MARE s. v. martin, pescar râzător, pescăruș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
porumbel-de-mare s. v. MARTIN. PESCAR RÎZĂTOR. PESCĂRUȘ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
porumbel-turcesc s. v. GUGUȘTIUC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
porumbelul-lui-Noe s. v. PORUMBEL SĂLBATIC. TURTUREA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
porumbrel, porumbrei, s.m. (reg.) arbust sălbatic cu ramuri spinoase, cu flori albe și cu fructe sferice, negre-vineții, foarte acre; porumbar, scorombar.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
DAT VENIAM CORVIS, VEXAT CENSURA COLUMBAS (lat.) judecata îi iartă pe corbi și îi năpăstuiește pe porumbei – Iuvenal, „Satirae”, II, 63. Judecătorii se înclină în fața celor tari.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dat veniam corvis, vexat censura columbas (lat. „Cenzura cruță corbii și prigonește porumbeii”) – hexametru din Satira a II-a a lui luvenal care a devenit proverb. Versul e pus în gura unei femei romane (Lauronia) care se înverșunează împotriva bărbaților, pe motivul că aceștia, făcînd legile, sînt deosebit de intoleranți cu femeile și tot pe atît de îngăduitori cu ei înșiși, deși „sînt mai răi ca noi”. Și după ce dă cîteva exemple din viața de atunci a Romei (de la începutul erei noastre), exclamă: „Și-apoi tot împotriva noastră, rigorile legii! Dat veniam corvis, vexat censura columbas”. Versul lui luvenal poate fi apropiat și de vorba noastră populară „Pentru unii mumă, pentru alții ciumă!”. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
porumbel, porumbei s. m. 1. ( intl.) delincvent care își schimbă încontinuu locul unde operează. 2. (la pl.) cuplu de îndrăgostiți. 3. (deț.) scrisoare trimisă acasă prin unul dintre vizitatori la pușcărie fără permisiunea conducerii. 4. (tox.) toxicoman lipsit de experiență, adesea păcălit de confrații săi versați.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a-i ieși porumbelul (pe gură) expr. (glum.) a rosti involuntar adevărul sau soluția unei probleme dificile, pe care încearcă s-o rezolve mai multe persoane.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M12) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M12) Surse flexiune: IVO-III | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M12) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
porumbel, porumbeisubstantiv masculin
- 1. Nume dat mai multor specii de păsări sălbatice sau domestice, de talie mijlocie sau mică, cu ciocul scurt, cu penajul divers colorat (Columba); pasăre aparținând uneia dintre aceste specii; porumb. DEX '09 DLRLC
- Porumbeii cu picioarele de mărgean coboară să ciugulească grăunțele din mînă-mi. C. PETRESCU, S. 10. DLRLC
- Un stol de porumbei se ridică în văzduh. REBREANU, R. I 314. DLRLC
- Pe sus un stol de porumbei își tremură aripa-n zare, Ca fluturii de mititei. PĂUN-PINCIO, P. 69. DLRLC
- Am doi porumbei, Toată lumea s-oglindește-n ei (Ochii). SBIERA, P. 320. DLRLC
- 1.1. Porumbel călător (sau de poștă, voiajor) = porumbel dresat să se întoarcă la locul de unde a fost trimis, folosit pentru transmiterea mesajelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A trăi (sau a se iubi) ca porumbeii (sau ca doi porumbei) = a trăi în dragoste și în bună înțelegere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Porumbel-râzător = guguștiuc. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: guguștiuc
-
- 2. Știulete de porumb cu boabele încă necoapte, în lapte, care se mănâncă fierte sau coapte în spuză. DEX '09 DEX '98
- 3. Porumbar. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: porumbar
- Porumbel cu porumbele, Negrișoare, mititele, Cadă-ți porumbelele, Uște-ți-se frunzele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 59. DLRLC
-
- 4. Mică plantă erbacee din familia liliaceelor, cu flori albastre, care crește prin vii și livezi (Muscari botryoides). DEX '09 DEX '98
etimologie:
- Porumb + sufix -el, -ea. DEX '09 DEX '98