2 definiții pentru portarm
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
portarm, ~ă [At: DN3 / E: fr porte-arme] 1 as Care deține o armă. 2 (Îs) Permis (de) ~ Autorizație oficială de a purta o armă. 2 Deținere legală a unei arme de foc.
PORTARM, -Ă adj. Care deține o armă. ◊ Permis portarm = autorizație oficială de a purta o armă. // s.f. Purtare, deținere de armă. [Cf. fr. porte-arme].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: portarm
adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural | — | — | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural | — | — | — | — | |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
portarm, portarmăadjectiv
- 1. Care deține o armă. DN
- 1.1. Permis portarm = autorizație oficială de a purta o armă. DN
-
etimologie:
- porte-arme DN