8 definiții pentru plutit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLUTIT1 s. n. Faptul de a pluti. ♦ Transportare a lemnului prin menținerea lui la suprafața unei ape curgătoare. – V. pluti.

PLUTIT1 s. n. Faptul de a pluti. ♦ Transportare a lemnului prin menținerea lui la suprafața unei ape curgătoare. – V. pluti.

plutit1 sn [At: N. A. BOGDAN, C. M. 11 / Pl: ~uri / E: pluti] 1-3 Plutire (1-3). 4 Plutărit (1). 5-7 (Rar) Plutărit (3-5).

PLUTIT1 s. n. Faptul de a pluti; ocupația plutașului, plutărit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PLUTIT s. v. plutărie, plutărit.

Intrare: plutit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plutit
  • plutitul
  • plutitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • plutit
  • plutitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

plutitsubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a pluti. DEX '09 DLRLC
    • 1.1. Transportare a lemnului prin menținerea lui la suprafața unei ape curgătoare. DEX '09
    • 1.2. Ocupația plutașului. DLRLC
etimologie:
  • vezi pluti DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.