peximéd, V. pesmet.

pesmét m. (ung. peszmét, peszmeg, d. turc. [pers.] peksimad, -at, -et, paksimat, compus d. turc. pek, uscat, și ar. simat, mîncare, prînz [de unde și rom. maĭ vechĭ și rar paximat, peximed]; mgr. paximáti, ngr. -ádi, sîrb. peksimit, bg. paksimat, pesmet. Cp. cu posmag). Posmag, biscot, pîne saŭ cozonac uscat saŭ prăjit a doŭa oară ca să se păstreze mult timp și să fie mîncat la nevoĭe. V. galetă.