5 definiții pentru perturbat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PERTURBA, perturbez, vb. I. Tranz. 1. A tulbura ordinea, liniștea, mersul normal al unor fapte, fenomene etc.; a provoca o perturbație. 2. A împiedica funcționarea normală a unui sistem, a unui organism etc. [Prez. ind. și: perturb] – Din fr. perturber, lat. perturbare.
PERTURBA vb. I. tr. A tulbura; a provoca dezordine. [Cf. fr. perturber, it., lat. perturbare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A PERTURBA ~ez tranz. (procese, fenomene, acțiuni etc.) A abate de la desfășurarea normală; a împiedica de a funcționa sau de a se desfășura normal; a tulbura. ~ recepția emisiunilor. ~ transportul. [Și perturb] /<fr. perturber, lat. perturbare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
perturba vb., ind. prez. 1 sg. perturbez/perturb, 3 sg. și pl. perturbează/perturbă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PERTURBA vb. v. deranja.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
perturba, perturbverb
- 1. A tulbura ordinea, liniștea, mersul normal al unor fapte, fenomene etc.; a provoca o perturbație. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- A perturba bunul mers al serviciului. DLRLC
-
- 2. A împiedica funcționarea normală a unui sistem, a unui organism etc. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- perturber DEX '09 DEX '98 DN
- perturbare DEX '09 DEX '98 DN