26 de definiții pentru ovăz (plantă)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OVĂZ, (1) s. m., (2) s. n., (3) oveze, s. n. 1. S. m. Numele mai multor plante erbacee de nutreț din familia gramineelor, cu paiul drept și cu inflorescența ramificată (Avena). 2. S. n. Spec. (Cu sens colectiv) Semințe de ovăz (1), folosite ca hrană pentru cai. 3. S. n. (La pl.) Lanuri, semănături de ovăz (1). [Var.: ovăs s. m., s. n.] – Din sl. ovesŭ.

ovăz [At: (a. 1588) CUV. D. BĂTR. I, 209/16 / V: (pop) ~ăs, (îrg) oves, (reg) ~ăsc / Pl: (8-12) ~uri, oveze / E: slv овєсъ] 1 sm Grup de plante erbacee din familia gramineelor, cu paiul înalt și drept, cu inflorescența ramificată, cultivate ca plante de nutreț și alimentare (Avena sativa orientalis etc.). 2 sm (Îc) ~-sălbatic Plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpina dreaptă, cu florile dispuse în panicul egal dezvoltat în toate direcțiile și care crește prin semănături Si: (reg) odos (Avena fatua). 3 sm (Îc) ~-prost sau ~-negru Plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpina dreaptă, cu florile dispuse în panicul aproape simplu, unilateral, care crește pe câmp, prin grâne și se cultiva uneori ca plantă de nutreț Si: (reg) odos (Avena strigosa). 4 sm (Îc) ~-negru Ovăz cosit în stare verde pentru nutreț Si: (reg) coșolină. 5 sm (Reg; îc) Iarba ~ului Obsigă (1) (Bromus secalinus). 6 sm (Îc) ~-dulce Flocoșică (1) (Holcus lantanus). 7 sm (Îc) ~-francez Ovăscior (Arrhenatherum elastius). 8 sn (Prc; csc) Semințe de ovăz (1-7), folosite mai ales ca hrană pentru cai. 9 sn (Reg; îs) Pere de ~ Pere murgi. 10 sn (Pop; îe) Nu-i ~ul pentru gâște I se spune cuiva care nu știe să aprecieze un lucru bun. 11-12 sn (Mpl) (Lanuri sau) semănături de ovăz (1-7) Si: (reg) ovăziște (1). 13 sm (Reg; șîc ~-sălbatic) Pir (Agropyrum repens). 14 sna Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 15 sna Melodie după care se execută acest dans.

OVĂZ, (1) s. m., (2) s. n., (3) oveze, s. n. 1. S. m. Numele mai multor plante erbacee de nutreț din familia gramineelor, cu paiul drept și cu inflorescența ramificată (Avena). 2. S. n. Spec. (Cu sens colectiv) Semințe de ovăz (1), folosite ca hrană pentru cai. 3. S. n. (La pl.) Lanuri, semănături de ovăz (1). [Var.: ovăs subst.] – Din sl. ovesŭ.

OVĂZ, ovăzuri și oveze, s. n. 1. (Adesea cu sens colectiv) Plantă erbacee de nutreț din familia gramineelor, avînd paiul drept și inflorescența ramificată, rămurelele fiind terminate cu cîte un spiculeț (Avena sativa); fructul acestei plante. Tată-tău e dus la coasă, căci se scutură ovăzul cela pe jos. CREANGĂ, A. 62. Nu mă da, maică, pe deal, Că se face grîul rar. Ci mă dă, maică, pe șes, Că se face grîul des Și iarba numai ovăz! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 274. 2. Lanuri semănate cu ovăz. Vîntul iscă vechi aleanuri Prin ovezele sonore. BENIUC, V. 51. Din cauza inundării întregului șes cu ovăzuri, contururile priveliștii se rotunjeau. CĂLINESCU, B. O. I 104. La fîntînă-ntre oveze Se-ntîlnesc două neveste. BIBICESCU, P. P. 75. – Variantă: ovăs (EMINESCU, O. I 147) s. n.

OVĂZ m. 1) Plantă erbacee cerealieră cu tulpina de tip pai și inflorescența în formă de spic, cultivată pentru grăunțele ei, folosite ca nutreț și în alimentație. 2) (cu sens colectiv) Cantitate de boabe ale acestei plante. /<sl. ovesu

ovăz n. plantă din fam. gramineelor, al cării grăunte servă de nutreț cailor (Avena sativa): din făina de ovăz se fac cataplasme. [Slav. OVESŬ].

ovăs (est), ovés (Dor. Btș.) și ovăz n., pl. urĭ și ese, eze (vsl. ovesŭ, ovĭsŭ, ovsa, bg. rut. ceh. oves, rus. ovës, pol. owies. V. ofsigă). O plantă graminee ale căreĭ grăunțe, de forma orzuluĭ, se întrebuințează ca nutreț p. caĭ și dintr’a căreĭ făină se fac cataplazme (avéna sativa). – În Mold. și Serbia și ovăsc n., pl. urĭ (după ofsigă).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ovăz2 (plantă erbacee) s. m.

ovăz s. m., s. n., (lanuri) pl. n. oveze

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ovăz (-zuri), s. n. – Numele unor plante erbacee din familia gramineelor (Avena). – Var. ovăs. Megl. uves. Sl. ovisu, ovesu (Miklosich, Lexicon, 487; Cihac, II, 235), cf. bg. ovisi (Conev 47), slov., ceh. oves, pol. owies. Z final, care nu este în sl., e greu de explicat, dar cf. lituan. aviza, let. duza.Der. ovăscior, s. m. (plantă furajeră, Arrhenatherum elatius).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

OVĂZ (< sl.) s. m. Plantă furajeră anuală din familia poaceelor, înaltă de 80-170 cm, cu frunze liniare și inflorescența un panicul (Avena sativa). Fructul este îmbrăcat în palee, fusiform, cu un șanț pe fața inferioară, acoperit pe toată suprafața cu perișori scurți și fini. Se cultivă ca plantă furajeră pentru semințe sau nutreț verde. Semințele conțin proteine, grăsimi, celuloză, vitamine și sunt folosite pentru furajarea animalelor tinere, a reproducătorilor și a cailor; de asemenea, este folosit în alimentația dietetică sub formă de grișuri, făină, fulgi. Are utilizări terapeutice, în medicina tradițională umană și veterinară, având proprietăți calmante, cicatrizante, energizante, diuretice, laxative, reconfortante. Cea mai mare producătoare mondială este Rusia (6 mil. t, 2000).

AVENA L., OVĂZ, fam. Gramineae. Gen originar din zona continentală, cca 52 specii, erbacee, anuale. Flori hermafrodite, cîte 2 sau mai multe în spiculețe, așezate în spice paniculate. Paniculă erectă sau pendentă. Tulpină cilindrică, articulată, fistuloasâ. Frunze alterne, sesile.

Avena sterilis L. Specie care înflorește vara. Flori 4, rar 3, în spiculețe (glume pubescente cu perișori aspri) în paniculă mare, pendentă. Plantă glabră.

Avena strigosa Schreb. Specie care înflorește vara. Flori hermafrodite (cîte 2 în spiculeț), în paniculă aproape simplă, unilaterală. Plantă anuală, erbacee, cu tulpină erectă. Frunze plane.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

mănânci calule, ovăz? expr. (glum.) folosită când i se oferă cuiva un lucru care-i place foarte mult sau când i se face o propunere care-i convine.

Intrare: ovăz (plantă)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ovăz
  • ovăzul
  • ovăzu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • ovăz
  • ovăzului
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ovăs
  • ovăsul
  • ovăsu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • ovăs
  • ovăsului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ovăzsubstantiv masculin

  • 1. Numele mai multor plante erbacee de nutreț din familia gramineelor, cu paiul drept și cu inflorescența ramificată (Avena). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pir
    • format_quote Tată-tău e dus la coasă, căci se scutură ovăzul cela pe jos. CREANGĂ, A. 62. DLRLC
    • format_quote Nu mă da, maică, pe deal, Că se face grîul rar. Ci mă dă, maică, pe șes, Că se face grîul des Și iarba numai ovăz! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 274. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.