optime sf [At: ARISTIA, PLUT. / Pl: ~mi / E: opt + -ime] 1 A opta parte dintr-un întreg împărțit în părți egale. 2 Notă muzicală care reprezintă a opta parte, ca durată, dintr-o notă întreagă.

OPTIME, optimi, s. f. A opta parte dintr-un întreg. ♦ Notă muzicală valorînd a opta parte dintr-o notă întreagă.

OPTIME ~i f. 1) Fiecare dintre părțile egale ale unui întreg împărțit în opt; a opta parte din ceva. 2) muz. Notă cu valoare de a opta parte dintr-o notă întreagă. /opt + suf. ~ime

optime f. a opta parte.

optíme f. (d. opt). A opta parte.

optime s. f., g.-d. art. optimii; pl. optimi

optime s. f., g.-d. art. optimii; pl. optimi

optime s. f., g.-d. art. optimii; pl. optimi

optime, valoare* reprezentând, în cazul divizării binare* a timpilor (I, 2), a opta parte dintr-o notă* întreagă (în cazul diviziunilor (1) excepționale – ex. trioletul*, durata ei relativă scade sau crește).