6 definiții pentru ologire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OLOGIRE, ologiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) ologi și rezultatul ei; ologeală. – V. ologi.

OLOGIRE, ologiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) ologi și rezultatul ei; ologeală. – V. ologi.

ologire sf [At: POLIZU / Pl: ~ri / E: ologi] (Rar) 1-3 Ologie (1-3)

OLOGIRE s. f. Ologeală. Tata a alergat înnebunit cu arma în mîini, pînă la ologire. SAHIA, N. 15.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ologire (rar) s. f., g.-d. art. ologirii; pl. ologiri

ologire (rar) s. f., g.-d. art. ologirii; pl. ologiri

ologire s. f., g.-d. art. ologirii; pl. ologiri

Intrare: ologire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ologire
  • ologirea
plural
  • ologiri
  • ologirile
genitiv-dativ singular
  • ologiri
  • ologirii
plural
  • ologiri
  • ologirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ologire, ologirisubstantiv feminin

  • 1. rar Acțiunea de a (se) ologi și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ologeală
    • format_quote Tata a alergat înnebunit cu arma în mîini, pînă la ologire. SAHIA, N. 15. DLRLC
etimologie:
  • vezi ologi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.