ohi i [At: SADOVEANU, O. XIV, 554 / V: (reg) ahi, h~ / E: ns cf it ohi, ohe] (În limbajul muncitorilor forestieri) 1 Semnal prin care lucrătorii de la uluc confirmă că au înțeles comanda care le-a fost transmisă anterior. 2 (Șîs) ~ drecea Semnal prin care se anunță încetarea lucrului pe uluc. 3 (Îs) ~ chira (sau tira) Semnal prin care lucrătorii care supraveghează transportul anunță oprirea unui buștean pe uluc.

ohi! interj. (reg.) strigăt de înțelegere a comenzii la uluc de către muncitorii forestieri; semnal de încetare a trimiterii lemnelor pe uluc.