2 definiții pentru obricire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OBRICI, obricesc, vb. IV. Tranz. (Olt.) A opri, a împiedica pe cineva să facă ceva.
OBRICI, obricesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A împiedica pe cineva să facă ceva; a opri.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: obricire
obricire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
obrici, obricescverb
- 1. A împiedica pe cineva să facă ceva. DLRLC DLRMsinonime: opri