19 definiții pentru nenorocire

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NENOROCIRE, nenorociri, s. f. 1. Stare a celui nenorocit (1); nefericire, durere, suferință mare. 2. Întâmplare care are efecte dezastruoase, care face pe cineva nenorocit; necaz mare; p. ext. dezastru. ◊ Loc. adv. Din nenorocire = a) din cauza unor împrejurări regretabile; b) spre regretul cuiva, din păcate. – V. nenoroci.

NENOROCIRE, nenorociri, s. f. 1. Stare a celui nenorocit (1); nefericire, durere, suferință mare. 2. Întâmplare care are efecte dezastruoase, care face pe cineva nenorocit; necaz mare; p. ext. dezastru. ◊ Loc. adv. Din nenorocire = a) din cauza unor împrejurări regretabile; b) spre regretul cuiva, din păcate. – V. nenoroci.

nenorocire sf [At: BIBLIA (1688), prefață 3/35 / V: (reg) năn~ / Pl: ~ri / E: nenoroci] 1 Întâmplare cu efecte dezastruoase. 2 (Pex) Necaz mare Si: pacoste, (reg) năcăjie, năzdrăvănie. 3 (Pex) Dezastru. 4lav) Din ~ Din cauza unor împrejurări regretabile. 5 (Îal) Spre regretul cuiva. 6 (Trs) Fantomă. 7 Stare a celui nenorocit Si: nefericire (2), (înv) meserătate, mișelătate. 8 Suferință mare Si: (înv) mesărătate, mișelătate.

NENOROCIRE, nenorociri, s. f. Stare a celui nenorocit; (concretizat) întîmplare care face pe cineva nenorocit, care curmă cursul liniștit al vieții, p. ext. care aduce după sine necazuri, dureri, suferințe; neajuns mare, dezastru. Ce nenorociri te-au zdrobit, ce dureri ți-au împietrit sufletul? SADOVEANU, O. I 422. Mi s-a întîmplat o mare nenorocire. CAMIL PETRESCU, U. N. 233. ◊ Loc. adv. Din nenorocire = datorită unor împrejurări nefavorabile; din păcate.

NENOROCIRE ~i f. 1) Întâmplare nefastă care aduce durere și suferință. ◊ Din ~ din nefericire; spre regret; din păcate. 2) Stare a celui nenorocit. [G.-D. nenorocirii] /v. a (se) nenoroci

nenorocire f. 1. ursită rea: nenorocirea mă prigonește; 2. întâmplare rea: a suferi tot felul de nenorociri.

nenorocíre f. Nefericire. Întîmplare rea. Dezastru, catastrofă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nenorocire s. f., g.-d. art. nenorocirii; pl. nenorociri

nenorocire s. f., g.-d. art. nenorocirii; pl. nenorociri

nenorocire s. f., g.-d. art. nenorocirii; pl. nenorociri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NENOROCIRE s. 1. v. nefericire. 2. v. necaz. 3. v. dezastru.

NENOROCIRE s. 1. nefericire, nenoroc, (înv.) meserătate, mișelătate. (~ vieții lui.) 2. belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare, (înv. și pop.) poznă, răutate, (pop.) alagea, daraveră, păcat, ponos, potcă, poticală, zăduf, (înv. și reg.) nacafa, nagodă, (reg.) dănănaie, încurcală, năzbîcă, năzdrăvănie, păcostenie, șugă, șugubină, toroapă, (prin Mold.) bacală, (Transilv.) bai, (Ban., Maram. și Bucov.) bedă, (Mold.) chichion, (Olt. și Ban.) cotoarbă, (Olt., Ban. și Transilv.) dabilă, (înv.) nesosință, nevoință, patimă, satara, stenahorie. (Mare ~ a căzut pe capul lui!) 3. calamitate, catastrofă, dezastru, flagel, grozăvie, năpastă, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, sinistru, urgie, (înv. și pop.) prăpădenie, (pop.) blestem, mînie, potopenie, topenie, (înv. și reg.) pustieșag, pustiit, sodom, (reg.) prăpădeală, (înv.) pierzare, pustiiciune, (fig.) pîrjol, plagă. (O adevărată ~ s-a abătut asupra regiunii.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MALUM ALIENUM CAVE GAUDIUM FACIAS TUUM (lat.) nenorocirea altuia nu trebuie să te bucure – Balbus, „Sententiae”, 110.

Nenorocirea regilor e că nu vor să audă niciodată adevărul – Aceste vorbe ajunse vestite (mai mult datorită curajului de a fi fost servite chiar regelui în obraz) au fost spuse lui Frederic Wilhelm al IV-lea, regele Prusiei, în ziua de 2 noiembrie a anului revoluționar 1848 de către un simplu deputat: J. Jacoby (1805-1877), care făcea parte din delegația parlamentară ce se prezentase la palat în audiență. „Das ist das Unglück der Könige, daß sie die Wahrheit nie hören wollen”. Regăsim ideea în cunoscutul vers al lui Al. Vlahuță: „Minciuna stă cu regele la masă”, din poezia „1907” (vezi loc. cit.). IST.

O nenorocire nu vine niciodată singură – e traducerea cunoscutei zicale franceze: un malheur ne vient jamais seul. Dar francezii au tradus-o liber după versiunea latină: abyssus abyssum invocat („abisul cheamă alt abis”), cu alte cuvinte: o dată pornit pe o prăpastie, mergi dintr-o prăpastie în alta. Acesta e versetul 8 din psalmul XLI al regelui David, verset care, în traducerea lui Gala Galaction, sună astfel: „O vîltoare cheamă pe cealaltă în vijelia cataractelor sale…” Din traducere în traducere, ca din prăpastie în prăpastie, sensul inițial s-a dus de-a rostogolul, și cu vremea, vorbele acestea au ajuns să fie rostite, de obicei cu resemnare dar nu fără amărăciune, spre a marca un lanț de neplăceri, de eșecuri. BIB.

Si j’avais le malheur d’être né prince (fr. „Dacă aș fi avut nenorocirea să mă nasc prinț”) – Transcriem după Goethe, din Poezie și adevăr (vol. I, pag. 305): „Prințul Friedrich Eugen de Württemberg, care își avea reședința la Trepton... este acela care, scriindu-i lui Rousseau pentru a-i cere sfaturi în legătură cu creșterea copiilor, primi cunoscutul răspuns al acestuia, începînd cu îndoielnica frază: Si j’avais le malheur d’être né prince”. Vom mai adăuga numai că vorbele lui Rousseau – amestec de ironie și compasiune – se citează spre a demasca ifosele nobiliare. LIT.

Sunt lacrimae rerum (lat. „Sînt lacrimi pentru nenerocirile noastre”) – așa începe un vers celebru al lui Vergiliu din Eneida (I, 462). Cuvintele acestea le spune Enea bunului său prieten Achates, după ce a văzut un șir de tablouri care înfățișează războiul Troiei. Versul a fost tălmăcit uneori în sensul că „deplîngem lucrurile”; alteori că „lucrurile iau parte la durerea noastră”. Ambele interpretări sînt greșite. Semnificația justă este că orice suferință, orice nenorocire își are lacrimile ei. N. Iorga, în Cugetări, spune: „Lacrimile spală”, adică ușurează durerea. LIT.

Tu ne cede malis (lat. „Nu ceda în fața nenorocirii”) – Vergiliu, Eneida (VI, 95)- e răspunsul pe care preoteasa lui Apollo îl dă lui Enea, cînd acesta vine la templul zeului să-i ceară cruțare și ajutor pentru neamul troian. Și ea continuă: sed contra audentior ito (ci înfrunt-o cu îndrăzneală!). Deci: un îndemn de a nu te lăsa copleșit de necazuri, de nevoi, ci de a lupta pieptiș pînă la înlăturarea lor. LIT.

Intrare: nenorocire
nenorocire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nenorocire
  • nenorocirea
plural
  • nenorociri
  • nenorocirile
genitiv-dativ singular
  • nenorociri
  • nenorocirii
plural
  • nenorociri
  • nenorocirilor
vocativ singular
plural
nănorocire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nenorocire, nenorocirisubstantiv feminin

  • 1. Stare a celui nenorocit; suferință mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Întâmplare care are efecte dezastruoase, care face pe cineva nenorocit; necaz mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: necaz
    • format_quote Ce nenorociri te-au zdrobit, ce dureri ți-au împietrit sufletul? SADOVEANU, O. I 422. DLRLC
    • format_quote Mi s-a întîmplat o mare nenorocire. CAMIL PETRESCU, U. N. 233. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Din nenorocire = din cauza unor împrejurări regretabile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Din nenorocire = spre regretul cuiva, din păcate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • vezi nenoroci DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.