7 definiții pentru nebuni

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEBUNI, nebunesc, vb. IV. Intranz. și tranz. (Pop.) A înnebuni. ◊ Expr. (Tranz.; fam.) Nu mă nebuni! exclamație folosită pentru a exprima mirarea (și neîncrederea) față de cele auzite. – Din nebun.

NEBUNI, nebunesc, vb. IV. Intranz. și tranz. (Pop.) A înnebuni. ◊ Expr. (Tranz.; fam.) Nu mă nebuni! exclamație folosită pentru a exprima mirarea (și neîncrederea) față de cele auzite. – Din nebun.

nebuni [At: CORESI, EV. 543 / Pzi: ~nesc / E: nebun] 1-2 vir (Înv) A se face rău, dușmănos. 3-4 vir (Înv) A se înfuria. 5-6 vir (Înv) A se îndârji împotriva cuiva. 7-8 vir (Înv) A se răzvrăti. 9 vt (Pop) A face pe cineva să-și piardă judecata Si: a înnebuni. 10 vt (Pop) A strica pe cineva din punct de vedere moral Si: a corupe. 11 vt (Pop) A prosti pe cineva. 12-13 vt (Fam; îe) Nu mă ~! Exprimă (mirarea sau) neîncrederea față de cele auzite. 14 vi A-și pierde facultățile mintale Si: a înnebuni. 15 vi A se zăpăci. 16 vr (Fam; îe) A se ~ după cineva (sau ceva) A-i plăcea foarte mult cineva sau ceva.

A NEBUNI ~esc tranz. v. A ÎNNEBUNI. /Din nebun

A SE NEBUNI mă ~esc intranz. pop. (mai ales despre copii) A-și face de cap (ca un nebun); a se ține de pozne. /Din nebun

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nebuni (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nebunesc, 3 sg. nebunește, imperf. 1 nebuneam; conj. prez. 1 sg. să nebunesc, 3 să nebunească

nebuni (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nebunesc, imperf. 3 sg. nebunea; conj. prez. 3 nebunească

nebuni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nebunesc, imperf. 3 sg. nebunea; conj. prez. 3 sg. și pl. nebunească

Intrare: nebuni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nebuni
  • nebunire
  • nebunit
  • nebunitu‑
  • nebunind
  • nebunindu‑
singular plural
  • nebunește
  • nebuniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nebunesc
(să)
  • nebunesc
  • nebuneam
  • nebunii
  • nebunisem
a II-a (tu)
  • nebunești
(să)
  • nebunești
  • nebuneai
  • nebuniși
  • nebuniseși
a III-a (el, ea)
  • nebunește
(să)
  • nebunească
  • nebunea
  • nebuni
  • nebunise
plural I (noi)
  • nebunim
(să)
  • nebunim
  • nebuneam
  • nebunirăm
  • nebuniserăm
  • nebunisem
a II-a (voi)
  • nebuniți
(să)
  • nebuniți
  • nebuneați
  • nebunirăți
  • nebuniserăți
  • nebuniseți
a III-a (ei, ele)
  • nebunesc
(să)
  • nebunească
  • nebuneau
  • nebuni
  • nebuniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nebuni, nebunescverb

  • 1. popular Înnebuni. DEX '09 DEX '98
    sinonime: înnebuni
    • chat_bubble tranzitiv familiar Nu mă nebuni! exclamație folosită pentru a exprima mirarea (și neîncrederea) față de cele auzite. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • nebun DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.