12 definiții pentru nazar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NAZAR, nazaruri, s. n. (Înv.) Favoare, hatâr. ◊ Expr. A avea (pe cineva) la nazar = a acorda protecție, bunăvoință (cuiva), a avea (pe cineva) în grație. – Din tc. nazar.

NAZAR, nazaruri, s. n. (Înv.) Favoare, hatâr. ◊ Expr. A avea (pe cineva) la nazar = a acorda protecție, bunăvoință (cuiva), a avea (pe cineva) în grație. – Din tc. nazar.

nazar1 sn [At: CANTA, ap. LET.2 III, 256 / Pl: ~uri / E: tc nazar] (Înv) 1 Favoare. 2 Milă1. 3 (Îe) A avea (pe cineva) la ~ A acorda cuiva protecție. 4 (Îae) A avea pe cineva în grație. 5 (Îe) A ajunge la ~ul cuiva A obține bunăvoința cuiva. 6 (Îe) A scoate (pe cineva) de la ~ A dizgrația pe cineva.

NAZAR, nazaruri, s. n. (Învechit) Bunăvoință acordată cuiva. De ce te-a scos de la nazar? Una, pentru că ii vorbești adevărul, și alta că te-i fi învrăjbit cu vreun măscărici al său. GORJAN, H. II 171. ◊ Expr. A avea (pe cineva) la nazar = a avea pe cineva în grație. Răspîndește vorbă... că ministrul mă are la nazar și că m-a chemat azi în cabinetul său. ALECSANDRI, T. 143.

nazàr n. 1. favoare: ministrul m’are la nazar AL.; 2. nărav (vorbind de caii deochiați): cal cu nazar. [Turc. NAZAR, grație, deochiu, lit. privire fascinatoare].

1) nazár n., pl. urĭ (turc. [d. ar.] nazar). Vechĭ. Favoare, grație. A avea la nazar, a avea în grație.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nazar (favoare) (înv.) s. n., pl. nazaruri

nazar (favoare) (înv.) s. n., pl. nazaruri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NAZAR s. v. favoare, protecție.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

nazar (nazaruri), s. n. – Bunăvoință, favoare. Tc. (arab.) nazar (Roesler 600; Șeineanu, II, 271; Lokotsch 1564), cf. ngr. ναζάρι. Sec. XVIII, înv.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

nazar, nazaruri, s.n. (înv.) 1. favoare, hatâr. 2. milă, îndurare. 3. (la cai) nărav.

Intrare: nazar
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nazar
  • nazarul
  • nazaru‑
plural
  • nazaruri
  • nazarurile
genitiv-dativ singular
  • nazar
  • nazarului
plural
  • nazaruri
  • nazarurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nazar, nazarurisubstantiv neutru

  • 1. învechit Favoare, hatâr, protecție. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote De ce te-a scos de la nazar? Una, pentru că ii vorbești adevărul, și alta că te-i fi învrăjbit cu vreun măscărici al său. GORJAN, H. II 171. DLRLC
    • chat_bubble A avea (pe cineva) la nazar = a acorda protecție, bunăvoință (cuiva), a avea (pe cineva) în grație. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Răspîndește vorbă... că ministrul mă are la nazar și că m-a chemat azi în cabinetul său. ALECSANDRI, T. 143. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.