8 definiții pentru mulți
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mulți vtr [At: PSALT. 3 / Pzi: ~țesc / E: mult] (Înv) 1-2 A (se) înmulți.
înmulțésc v. tr. (d. mult). Măresc, multiplic o cantitate, un număr: a înmulți jandarmiĭ ruralĭ. Aritm. Măresc un număr de atîtea orĭ cîte unitățĭ se află într’al doilea număr. V. refl. Cresc, sporesc în cantitate orĭ în număr: Jidaniĭ s’aŭ înmulțit grozav în România. – Și îmulțesc. Vechĭ și mulțesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mulțésc, V. înmulțesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mulți pr. m. pl., f. multe (și cu valoare neutră); g.-d. pl. m. și f. multora (votul ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MULȚI vb. v. crește, înmulți, mări, ridica, spori, urca.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mulți vb. v. CREȘTE. ÎNMULȚI. MĂRI. RIDICA. SPORI. URCA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
E pluribus unum (lat. „Din mai mulți – unul”) – E motoul pe care și l-au luat dintr-un poem latin, atribuit lui Vergiliu (Moretum), Statele Unite ale Americii, dat fiind că ele s-au alcătuit din mai multe state (la început 15, iar astăzi 50). Se aplică în situații asemănătoare. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Unum pro multis (lat. „Unul pentru mulți”) – Vergiliu, Eneida (V, 815). Venera îi cere lui Neptun să-i ocrotească pe mare pe Enea și pe troienii lui. Neptun îi răspunde că Enea va călători cu bine, numai unul va fi jertfit pentru toți ceilalți (unum pro multis debitur caput). Versul se citează în sensul cum l-a și tradus Eugen Lovinescu: unul singur va plăti pentru toți. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|